Tara noastra ramâne în urma pentru mai multi indicatori din categoria „capitalul uman”, având un nivel foarte scazut de competente digitale de baza în comparatie cu media UE. În ceea ce priveste aspectele pozitive mentionate în Raportul DESI fata de România se remarca pozitiile înalte privind proportia de femei specialisti în TIC la angajare (locul 2) si absolventi TIC (locul 4) în UE-27. Saptamâna trecuta, am participat la Camera de Comert si Industrie Iasi la lansarea proiectului „Performanta prin digitalizare în regiunea Nord-Est”, prilej cu care am prezentat o serie de date statistice care descriu nivelul de competente digitale ale populatiei din România. Sa începem cu o perspectiva comparativa: România digitala în context european. Asa cum stim cu totii, la nivelul Comisiei Europene exista o preocupare aproape obsedanta pentru cresterea competentelor digitale în rândul cetatenilor. Nu exista strategie, program de finantare sau proiecte care sa nu integreze într-un fel sau altul si o componenta digitala, alaturi de nelipsita economie verde sau egalitate de gen. Fiecare stat membru UE trebuie sa aloce cel putin 20- din cheltuilile prevazute în planurile nationale de redresare si rezilienta (PNRR) pentru digitalizare. Germania si Austria conduc în topul alocarilor din PNRR pentru digitalizare cu 53-. România si Suedia se plaseaza pe ultimul loc cu 20- din alocarile din PNRR, cu precizarea ca Suedia este demult avansata în acest domeniu. În timp ce 87- dintre persoanele cu vârsta cuprinsa între 16 si 74 de ani au folosit internetul în mod regulat în 2021, doar 54- posedau macar abilitati digitale de baza. Tarile de Jos si Finlanda sunt lideri în UE, în timp ce România si Bulgaria sunt în urma. O mare parte a populatiei UE înca nu are competente digitale de baza, chiar daca majoritatea locurilor de munca necesita astfel de competente. Obiectivul propus pentru 2030 pentru Calea catre Deceniul Digital este ca cel putin 80- dintre cetatenii europeni sa aiba cel putin abilitati digitale de baza. Din anul 2014, Comisia Europeana a elaborat un index al economiei si societatii digitale (Digital Economy and Society Index - DESI) prin care monitorizeza si evalueaza progresele statelor membre în acest demeniu, publicând rapoarte anuale care inclus si profiluri de tara. Raportul DESI 2022 arata ca majoritatea statelor membre au înregistrat progrese în domeniul competitivitatii digitale, mai putin în implementarea tehnologiilor ce tin de inteligenta digitala (IA) si Big Data. Însa multe state europene, printre care si România, au restante grave la capitolul „competente digitale”. Tarile europene cele mai avansate pe calea digitalizarii sunt Finlanda, Danemarca, Olanda si Suedia. Alte tari precum Italia, Polonia si Grecia si-au îmbunatatit scorurile DESI în ultimii cinci ani prin dezvoltare unor investitii cu finantare europeana pentru cresterea competentelor digitale si a serviciilor online furnizate de companii si administratia publica. România este pe ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE în editia 2022 a DESI. Slabele progrese în domeniul competitivitatii digitale arata ca nu converge cu restul statelor europene. Tara noastra ramâne în urma pentru mai multi indicatori din categoria „capitalul uman”, având un nivel foarte scazut de competente digitale de baza în comparatie cu media UE. În ceea ce priveste aspectele pozitive mentionate în Raportul DESI fata de România se remarca pozitiile înalte privind proportia de femei specialisti în TIC la angajare (locul 2) si absolventi TIC (locul 4) în UE-27. Pandemia de COVID-19 a accelerat implementarea unor solutii digitale în economie, educatie, administratie publica, comunicarea între cetateni. Companiile au crescut interactiunea online cu clientii pentru furnizarea rapida a bunurilor si serviciilor la domiciliul acestora. A comanda mâncare pe platformele digitale, adusa la resedinta persoanelor prin curierat, a ramas o tendinta/ obisnuinta si dupa ce pandemia a fost declarata oficial ca fiind terminata. Multi dintre angajatii care au fost nevoiti sa lucreze la distanta (working remote) au preferat aceasta modalitate de interactiune cu angajatorul si obiectul muncii si dupa eliminarea restrictiilor sanitare. Munca la distanta este încurajata si în contextul reducerii cheltuielilor cu energia (electrica si gaze) recomandata de CE si oficiali ai statelor membre. Sunt universitati europene care au optat deja pentru sustinerea cursurilor si seminariile pe platformele digitale de învatare pe tot parcursul sezonului de iarna. În acest mod, costurile cu energia se transfera de la persoanele juridice (institutii, companii, organizatii) la persoanele fizice. Multi dintre cei care au experimentat lucrul de acasa, în compania propriilor copii care învatau online, îsi aduc aminte nu numai de cresterea cheltuielilor la întretinere (utilitati, energie electrica, gaz), ci si de momentele de tensiune când conexiunea la internet cu functiona, afectând parinti si copii deopotriva. Însa, trebuie sa luam în considerare si aspectele pozitive ale muncii la distanta, macar pentru cei care îsi permit sa calatoreaza si sa lucreze din locuri exotice. O sesiune de programare urmata de scuba diving poate fi chiar tonica si reconfortanta. A îmbina utilul cu placut este unul dintre visurile omului, iar tehnologia informatiei si comunicatiilor transforma acest vis în realitate. Anual, Institutul National de Statistica (INS) realizeaza o cercetare privind accesul populatiei la tehnologia informatiei si comunicatii. Din editia 2022 a cercetarii (datele fiind culese în 2021) aflam ca 80,8- dintre gospodariile din România au avut acces la reteaua de internet de acasa în crestere fata de anul 2020 cu 2,6 puncte procentuale, 60,2- dintre acestea concentrându-se în mediul urban. Pandemia de COVID-19 a sporit interesul populatiei din România pentru conectarea la internet si accesarea online a unor servicii furnizate de platformele digitale comerciale sau publice. Gospodariile cu copii în întretinere prezinta o frecventa mult mai mare în ceea ce priveste conectarea la internet: 98,8- din gospodariile cu copii acceseaza internetul de acasa, fata de numai 70,8- din totalul gospodariilor fara copii în întretinere. În anul 2021, majoritatea persoanelor erau utilizatori curenti, 94,3- dintre persoanele de 16-74 ani utilizând internetul în ultimele 3 luni anterioare anchetei, dintre care 82,3- folosesc aceasta resursa cu frecventa zilnica sau aproape zilnica, iar 15,6- cu frecventa saptamânala. Internetul a fost accesat pentru chestiuni care tin de comunicare, în special participarea la retele de socializare (82,0-), efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (76,3-), utilizarea mesageriei instant (64,5-), citirea online a stirilor/ ziarelor/ revistelor (58,9-), cautarea de informatii privind cumpararea de bunuri sau servicii (52,2-) si informatii despre sanatate (47,9-). Un procent de 86,8- dintre utilizatori au efectuat copieri sau mutari de fisiere (ex. documente, date, imagini, video) între foldere, dispozitive (de ex. prin intermediul e-mailurilor, Messenger, WhatsApp, USB, cablu sau pe cloud), 62,5- au descarcat sau instalat programe (software) sau aplicatii si 42,1- au indicat ca au modificat setarile software-ului, aplicatiei sau dispozitivului (ex. setarea limbii, culorilor, marimea textului, meniu). Elevii si studentii acceseaza internetul mai ales pentru participarea la retele de socializare (93,1-) si pentru efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (90,9-). A avea conexiune la internet de acasa, telefoane inteligente, laptop-uri si alte astfel de device-uri pentru conectare si accesare online nu înseamna neaparat ca esti competent digital. Pâna la utilizarea unor aplicatii informatice (ex. Internet Banking, servicii publice online), programe (XLSTAT, SPSS, Eviews), limbaje de programare (R, Python), data mining, artificial intelligence e un drum lung si, se pare, anevoios pentru multi dintre tinerii din România. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
