Potrivit datelor statistice oficiale, în România, populatia a crescut în primul an de pandemie doar în zece judete ale tarii (inclusiv Municipiul Bucuresti), în vreme ce în 32 de judete a scazut. Iar între judetele cu populatie în crestere, trei (Iasi, Vaslui si Suceava) sunt din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Judetului Iasi practic i-a mai „crescut” un oras de marimea Hârlaului, în numai un an: are o populatie mai mare cu 10.000 de oameni. La Iasi, populatia a crescut în 2020 fata de anul precedent cu 10.295 de persoane, la Vaslui cu 5.060, iar la Suceava cu 369. Bucuresti si Ilfov, cu 14.407, respectiv 13.498 de persoane în plus, au fost locurile în care populatia a crescut cel mai mult în primul an de pandemie. Iasul a fost pe locul trei, iar Vaslui pe al patrulea loc. În celelalte 32 de judete, populatia a scazut cu peste 80.000 de locuitori, iar judetele Prahova si Teleorman „s-au micsorat” cu peste 500 de locuitori fiecare - aceste judete fiind si cele care au înregistrat cea mai mare diferenta negativa fata de anul 2019 În 2021, al doilea an de pandemie, judetul Ilfov a fost pe primul loc în ce priveste cresterea populatiei, cu un plus de 14.406 persoane, iar Iasul a fost pe locul al doilea, cu 4.669 de persoane mai mult decât în 2020, în vreme ce Bucurestiul a înregistrat un plus de 2071 de persoane. Aproape 132.000 de cetateni mai putin a avut România în 2021, fata de 2020, iar judetele cu crestere a populatiei au fost doar cinci: Ilfov, Iasi, Bucuresti Cluj (+904) si Timis (+410). Judetul Ilfov si-a continuat cresterea spectaculoasa a populatiei si în 2022. La 1 iulie, acest judet avea deja cu peste 16.000 de persoane în plus fata de aceeasi perioada din 2021. Iasul a fost din nou pe locul doi în topul cresterii populatiei, cu un plus de 8.614 persoane fata de 2021, iar judetul Vaslui a fost pe locul al treilea, cu 2.417 cetateni mai mult decât în anul precedent. Opt judete au înregistrat crestere a populatiei pâna la jumatatea acestui an. Printre ele, din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a fost de aceasta data si judetul Botosani (+754). În total, dupa aproape trei ani de pandemie, judetul cu cea mai mare crestere a populatiei a fost Ilfov, care în perioada 2020-2022 a crescut cu aproape 44.000 de persoane. Iasul a avut a doua cea mai mare crestere a populatiei, de 23.578 de persoane, astfel încât, la jumatatea acestui an judetul avea oficial (populatie dupa domiciliu) 985.200 persoane. Prin populatia dupa domiciliu, Institutul National de Statistica întelege „numarul persoanelor cu cetatenie româna si domiciliu pe teritoriul României”. Iar „domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta în actul de identitate (CI, BI), asa cum este luata în evidenta organelor administrative ale statului. În stabilirea valorii acestui indicator nu se tine cont de resedinta obisnuita, de perioada si/sau motivul absentei de la domiciliu”. Datele utilizate pentru determinarea populatiei dupa domiciliu provin din surse administrative si statistice. Sursele administrative sunt Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, al carei Registrul National de Evidenta a Persoanelor furnizeaza semestrial date referitoare la migratia interna, date referitoare la migratia internationala definitiva cu stabilirea domiciliului în România, dar si date despre imigranti si despre cetatenii care au primit sau au renuntat la cetatenia româna. Iar Directia Generala de Pasapoarte ofera date referitoare la migratia internationala definitiva cu schimbarea domiciliului în alta tara si date despre emigranti. La nivelul Regiunilor de Dezvoltare ale tarii, Regiunea Sud-Muntenia a scazut cel mai mult de la 1 iulie 2019 pâna la 1 iulie 2022 - cu peste 104.000 persoane. Iar Regiunea Bucuresti - Ilfov, datorita cresterii masive de populatie în Judetul Ilfov, a fost singura care a înregistrat un spor pozitiv. Populatia Regiunii Nord-Est a scazut cel mai putin în acesti ani, cu 7968 de locuitori la nivelul celor sase judete componente, cifra negativa fiind cauzata de scaderea destul de însemnata a populatiei în judetele Bacau si Neamt. Botosani si Suceava au pierdut în intervalul 2019 - 2022 din populatie, dar într-o mai mica masura, iar Iasi si Vaslui au avut o crestere a populatiei. La 1 iulie 2022, populatia dupa domiciliu în România era de 21.942.721 persoane, iar populatia dupa rezidenta era de 19.038.098. Prin „populatia dupa rezidenta”, specialistii Institutului National de Statistica se refera la „totalitatea persoanelor cu cetatenie româna, straini si fara cetatenie, care au resedinta obisnuita pe teritoriul României”. Iar resedinta obisnuita „reprezinta locul în care o persoana îsi petrece în mod obisnuit perioada zilnica de odihna, fara a tine seama de absentele temporare pentru recreere, vacante, vizite la prieteni si rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase”. Resedinta obisnuita poate sa fie aceeasi cu domiciliul (adresa din actele de identitate), sau poate sa difere. Dar se considera ca îsi au resedinta obisnuita într-o zona geografica specifica doar persoanele care au locuit la resedinta obisnuita o perioada neîntrerupta de cel putin 12 luni înainte de momentul de referinta. Si dupa acest criteriu, Judetul Iasi este al doilea în tara, cu o populatie rezidenta de 800.083 persoane, dupa Municipiul Bucuresti, care avea la jumatatea acestui an 1.829.087 rezidenti. Între primele zece judete dupa numarul de rezidenti se mai numara, din Regiunea Nord-Est, Judetul Suceava (locul 7 în România, cu o populatie rezidenta de 615.860 persoane) si Judetul Bacau (cu 567.744 persoane, locul 9 în România). Însa imediat dupa Iasi, ca marime a populatiei rezidente, se situeaza Cluj (711.630), Timis (706.511), Prahova (693.482) si Constanta (664.034 persoane rezidente). Regiunea Nord-Est are cea mai mare populatie rezidenta dintre toate regiunile tarii, 3.136.610 locuitori, iar Regiunea Vest are cei mai putini locuitori (1.744.461).
