Craciunul va fi mai degraba sobru anul acesta, cu mai putine cumparaturi si cu achizitii chibzuite. Este opinia unor specialisti din Iasi care iau zilnic pulsul pietei, dintr-o companie care desfasoara o afacere mai putin cunoscuta în Europa de Est – destocajul. În plina campanie de Black Friday, ei stiu deja ca magazinele au ramas cu stocuri mari de haine, pentru ca începe sa scada în amploare fenomenul fast fashion (îmbracaminte ieftina, cu timp de utilizare redus) si ca noi, cumparatorii, suntem mai atenti si la calitatea, dar si la cantitatea produselor achizitionate. Si tot ei stiu care este legatura dintre criza conservelor si borcane sau cea dintre scaderea numarului de varietati de ciocolata si scumpirea ambalajelor. Cumpara orice produs care a ramas în stoc Dupa ce taifunul cumparaturilor de Black Friday va fi trecut, vor ramâne în urma, în depozitele magazinelor, vrafuri de produse cu defecte sau din marimi extreme, greu de vândut, aparatura electronica, dulciuri, decoratiuni. Urmeaza însa Craciunul, iar magazinele se grabesc sa-si umple rafturile cu noi produse. Pentru ca, în noul an, si acestea sa ia calea spre depozite. Ce se întâmpla însa cu marfa nevânduta? “Noi cumparam orice tip de produs, mai putin marfuri perisabile. În rest, de la îmbracaminte, decoratiuni, la electrice, sampanie, diamante, parcuri auto, iahturi. E un business în care nu te plictisesti, un business de oportunitate. Dar dincolo de asta exista si acea latura care se refera la consum responsabil. Pentru ca daca aceasta solutie nu ar fi gestionata de catre noi, produsele ar expira. Asta înseamna costuri pentru distrugere, înseamna produse care sunt risipite”, a explicat Raluca Gheorghiu, manager HR si Comunicare, VEO Iasi. Veo este o companie de destocaj. Adica e specializata în cumpararea stocurilor de marfa la un pret mic si repunerea lor în circuit, fie prin magazinele NOZ, partenerul francez al companiei Veo, care are deschise 400 de magazine pe tot teritoriul Frantei, fie prin alte businessuri care cumpara stocurile de la Veo. Lansata în Bucuresti în urma cu 16 ani, VEO are în prezent 900 de angajati în sapte tari. În România are sase centre, iar cel mai mare centru din tara este cel de la Iasi, cu 250 de angajati. “În Iasi suntem de 14 ani. Ca si volum va pot spune ca noi, de la Iasi, cumparam stocuri de 150 de milioane de euro pe an. E un business plecat din Bucuresti, iar celelalte sedii au aparut în strânsa legatura cu potentialul lingvistic al zonei, pentru ca asta recrutam noi, vorbitori de limbi straine. Iar Veo a venit la Iasi pentru tot ce înseamna vorbitori de spaniola, engleza, italiana, rusa. Pentru ca ei negociaza la nivel international. În Brasov avem centru pentru germanofoni, pentru vorbitori de maghiara. În Constanta avem sediu pentru turca, greaca, portugheza. La Iasi exista resursa umana vorbitoare de limbi straine, exista o competitie diferita în Iasi fata de Bucuresti si exista alte costuri în Iasi, decât în Bucuresti”, a nuantat Raluca Gheorghiu. Tranzactiile se fac la Iasi, dar marfa circula prin Europa Practic, se poate spune ca prin birourile VEO trec saptamânal tone de marfa, dintr-un colt al Europei în celalalt. Asta chiar daca, fizic, produsele respective nu ajung niciodata în România, pentru ca toate platformele de depozitare sunt raspândite pe teritoriul Frantei. În functie de sezon sau de context, specialistii VEO ies la cumparaturi de milioane de lei si uneori de milioane de euro. O fac prin intermediul telefoanelor, al emailurilor sau în timpul calatoriilor de afaceri, la târguri si expozitii. Acolo unde producatorii îsi prezinta marfa, sunt prezenti si cumparatorii de stocuri, care îi asigura ca îi vor scapa de produsele nevândute. Pentru ca stocurile înseamna costuri suplimentare pentru depozitare, mai putin spatiu pentru produsele noi, costuri pentru distrugerea produselor ramase si pentru transport. VEO, “sanitarul” companiilor, cumpara stocurile de marfa ramase la pret mic si le revinde apoi, prin intermediul magazinelor partenere sau prin intermediul altor comercianti. Raluca Gheorghiu ofera un exemplu: „Cana pe care o aveti acum în mâna poate sa coste 30 de lei. Vânzatorul aplica reduceri, pentru ca nu o mai poate vinde, face promotii, face sa coste cana 15 lei, dar tot ramâne cu ea pe stoc. Eu, ca sa pot face o oferta, iau în calcul toate salariile mele, transportul, desfacerea si îmi deduc toate costurile, astfel încât s-ar putea ca pretul meu de oferta pentru cana sa fie 3 lei. Într-adevar, e o diferenta fata de cei 30 de lei pe care i-ati avut initial, numai ca noi trebuie sa ne gândim si la un pret care sa permita revânzarea si sa ne acopere costurile. Pretul poate varia. Discountul nu înseamna neaparat produs ieftin. Am avut si loturi de milioane de euro”. De la haine, la conserve si ciocolata, si pâna la yachturi, masini sau avioane, compania de destocaj e interesata de orice poate reprezenta un interes pentru alti cumparatori, din alta parte a Europei. Dar cele mai valoroase achizitii sunt considerate marfurile de brand. “Un yacht am cumparat de la casa de asigurari. Un yacht care a avut o anumita defectiune, a trebuit sa îl preia asiguratorul, si asa l-am cumparat. Avem parcuri auto cumparate de la companii în lichidare. Avem doua avioane ale companiei care asa au fost cumparate. Chiar si acum a fost o comanda de pe Franta de 6,5 milioane de euro, o comanda de textile. Am avut si comenzi de exemplu, de bere, trei TIR-uri de bere la un euro, pentru ca voiau sa scape de produs. Depinde foarte mult de volum, de tipul de produs, de nevoia pe care o are furnizorul. Noi oferim o solutie de destocaj acolo unde nu mai e nicio alta solutie. Si câteodata pretul poate sa conteze pentru furnizor, câteodata altceva poate sa conteze, cum ar fi sa-ti eliberezi spatiul, ca sa poti sa-ti aduci noi produse”, a mai spus Raluca Gheorghiu. Iasul s-a specializat pe tarile scandinave “În Iasi, baza noastra de lucru este formata din tarile scandinave, plus Austria si Elvetia. Dar am dezvoltat foarte mult pe Europa de est, blocul Tarilor Baltice, România – o echipa întreaga, Italia si foarte putin Spania si UK. În mare parte cumparam foarte multe haine, de orice fel, textile, de la haine sport, pâna la produse care expira usor, ciocolata, biscuiti, sau vinurile din Suedia sau Norvegia. Pentru ca ei au monopol si nu au voie sa le revânda la ei în tara atunci când nu functioneaza un vin sau are o perioada de expirare. Vineri, de exemplu, un coleg a trecut pe tot ce înseamna decoratiuni si a cumparat undeva la 37 de camioane de decoratiuni”, a relatat Ramona Caba, director comercial la Veo Iasi. Specialistii în cumparaturi sunt printre primii din piata care observa trendurile, modificarile de comportament ale cumparatorilor si influenta pe care o au evenimentele majore din lume, din regiune sau din tara asupra portofelului nostru. “În functie de stocuri, comparând situatia de acum cu cea de anul trecut, putem spune ca pentru noi va fi un Craciun bogat. Pentru noi, da! Dar, de obicei, pentru noi e un pic invers fata de piata. Daca vad un Craciun atât de bogat pentru noi în textile, ma întreb daca nu cumva se simte deja un pic de recesiune pe partea de textile în marile tari, acolo unde oamenii nu mai cumpara la fel de mult diversitatea de haine. Si cam asta se întâmpla acum. Stiu de la multi ca încep oamenii sa nu-si mai cumpere culori, sa nu-si mai cumpere produse care nu pot fi folosite de mai multe ori. Si atunci partea de fast fashion este în cadere”, sustine Ramona Caba. La produsele de baza stocurile sunt mici, semn ca oamenii cumpara mult mai chibzuit acum sau fac economii, continua Ramona Caba, care îsi aminteste ca “ Primul meu semnal de alerta nu a fost legat de business, a fost legat de faptul ca lucrez cu cele mai scumpe tari din Europa si cu veniturile cele mai mari, cu oameni care acolo, fiind directori de export sau proprietari de business, câstiga niste bani, si toti au zis “Nu mai mergem în concediu”. A fost o perioada anul trecut, dupa boom-ul de dupa lockdown, când oamenii s-au întors în magazine. Dar, crescând foarte mult inflatia, noi aveam foarte multe stocuri de dulciuri. Pentru ca cei carora le scade puterea de cumparare în magazin nu mai considera dulciurile o prioritate”. Un exemplu: dulciurile nu mai au cautare ca acum doi ani La companiile din România, specialistii Veo au observat aceasta tendinta înca de anul trecut. “La producatorii de ciocolata, de exemplu. De anul trecut, de când s-au scumpit foarte mult ambalajele, nu au mai putut face fata. S-a scumpit foarte mult zaharul, s-a scumpit cacao, si în momentul în care s-au scumpit si ambalajele, oamenii nu au mai facut fata. Si atunci au redus foarte mult productia. La noi, cel mai mare producator facea ciocolata Milka în Ucraina. Si au trebuit sa redeschida fabrica de la Ploiesti, care e mult mai scumpa. Si atunci produc si ei ce e mai profitabil, renunta la anumite sortimente. Cam asta e trendul”, a observat Ramona Caba. Pandemia si razboiul din Ucraina au influentat în mod cu totul neasteptat economia la nivel regional, iar cumparatorii de stocuri de marfa de la Iasi au fost printre primii care au observat aceste schimbari. “Toata lumea si-a schimbat lucruri în casa în 2020, în pandemie, si imediat dupa. Tari întregi. Oamenii au investit acei bani în a schimba bai, bucatarii, mobila, electrocasnice. Ei, pe astea o sa le mai schimbe peste 5-7 ani. Acum scad vânzarile pe astfel de produse, pentru ca nu mai are cine sa le cumpere”. Raluca Gheorghiu completeaza: „Dar, ca un fapt, pentru noi a fost un trend pozitiv în perioada pandemiei si în criza, pentru ca am reprezentat o solutie si pentru unii, si pentru altii. În perioada pandemiei, daca va amintiti, toate magazinele care nu erau de stricta necesitate au fost închise. Toate stocurile acelea au fost blocate. Noi am fost o solutie pentru antreprenori de a restarta businessurile si de a gasi un alt canal pentru a vinde produsele respective. Au fost multe businessuri care s-au închis în perioada respectiva si atunci multi au cautat sa capitalizeze cât s-a putut din business. Deci e o solutie care, în perioade de criza, creste”. Razboiul din Ucraina a încurcat borcanele în comert În pandemie s-a modificat comportamentul cumparatorilor din magazine, spun specialistii în stocuri de marfa. A reînceput sa se puna accent pe produse durabile si de calitate superioara, cosul de consum s-a diminuat ca volum, cumparaturile au scazut ca frecventa, consumatorii sunt mai atenti la campaniile promotionale, la reducerile de pret: “Dar vedem modificari de comportament si în ceea ce priveste productia. Criza pieselor auto, criza auto, criza materiilor prime, pe toate acestea noi le vedem sub forma unei productii mai responsabile, prin preturi”. Razboiul din Ucraina a influentat înca în si mai multe feluri activitatea de destocaj de la Iasi, enumera foarte repede Ramona Caba: „Dupa declansarea razboiului din Ucraina am simtit destul de dur schimbarea. De la faptul ca oameni care înainte comunicau cu colegii nostri moldoveni în limba rusa, au refuzat sa mai vorbeasca, de pe o zi pe alta. A fost un impact cultural. Apoi a fost echipa noastra din Ucraina, pe care am încercat sa o ajutam. Au fost companii care nu ne-au mai dat noua stocurile, pentru ca le-au donat. Sau, pe partea cealalta, au fost rusii care, înainte sa-i blocheze, desi nu cred ca sunt blocati cu totul nici acum, si-au facut stocuri si au supra-platit în toata Europa ca sa faca stocuri de conserve. La conservele de peste, de exemplu s-a dublat pretul, au explodat vânzarile. Sau, un alt exemplu, nici noi nu am stiut, toate borcanele proveneau din Ucraina. Asa am aflat târziu de ce nu mai existau conserve. Sau costa eticheta de trei ori mai mult, costa borcanul de doua ori mai mult, sau nu am de unde sa aduc borcanul. Am resimtit, deci, din mai multe puncte de vedere impactul razboiului din zona”. Si iata asa a încurcat razboiul si borcanele schimburilor de marfuri.
