Cum să te recuperezi post-Covid. Un pacient din doi rămâne cu sechele. Ce spun specialiștii ieșeni

Valul 4 , poate cel mai dramatic de pâna acum, a fost depasit, se pare. Dar medicii specialisti atrag atentia asupra sidromului post-COVID, de care sunt afectati tot mai multi fosti infectati. 43- dintre cei care au trecut prin infectia cu SARS-COV 2 ramân cu sechele, adesea grave, care le afecteaza viata, si care înca nu se stie cum si când vor disparea. În cazul în care se refuza recuperarea, toti fostii pacienti ar putea ajunge din nou pe patul de spital, de data aceasta în sectii de alte patologii, avertizeaza infectionistii.   Medicii infectionisti ieseni spun ca 43- dintre fostii pacienti COVID internati ramân cu sechele dupa ce au trecut prin boala. Principala afectare este cea pulmonara, dar s-a constat ca apar si afectari cardiace, renale sau ale sistemului nervos. Sechele post-COVID: pulmonare, cardiace, renale “Sindromul post Covid 19 este o realitate de care trebuie sa tinem seama. Este vorba de un cortegiu de simptome pe care si noi doctorii acum le descoperim. Este vorba de afectare pulmonara, cardiaca, renala, afectarea sistemului nervos central. Un pacient care a trecut prin faza acuta trebuie sa faca un control la 30 de zile pentru examen imagistic pulmonar si examene de sânge. Dupa acest consult, orientam pacientul spre alte specialitati”, a spus Carmen Dorobat, medic primar infectionist la Spitalul de Boli Infectioase. Testele imagistice efectuate la câteva luni dupa recuperarea de la COVID-19 au aratat leziuni de durata ale muschilor inimii, chiar si la persoanele care au prezentat doar simptome usoare de COVID-19. Acest lucru poate creste riscul de insuficienta cardiaca, sau alte complicatii cardiace în viitor. La nivelul plamânilor, COVID-19 poate provoca daune de lunga durata alveolelor. Tesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respiratie pe termen lung. Chiar si la tineri, medicii au contatat ca boala poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii si sindromul Guillain-Barre - o afectiune care provoaca paralizie temporara. COVID-19 poate creste, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson si boala Alzheimer. La Iasi, functioneaza însa singura clinica medicala de recuperare post-COVID din regiunea Moldovei. La KineticFIT, primii pacienti cu sindromul post-COVID s-au adresat la doar trei luni de la debutul pandemiei.” În ultima perioada, am avut foarte multi pacienti care ne-au cerut ajutorul pe recuperarea post-COVID, pentru ca pacientii prezinta în primul rând afectare respiratorie. Multi prezinta dispnee post-efort, viata le este îngreunata, spun ca le este greu sa faca activitati zilnice, banale, cum ar fi sa mearga la cumparaturi sau sa urce câteva scari”, a spus fizioterapeutul Alexandru Baciu, managerul clinicii KinetoFIT. Recuperarea post COVID, între 2 si 6 luni Manuela C., în vârsta de 30 de ani, a avut COVID-19, dar o forma usoara care nu a necesitat spitalizare. Acum însa urmeaza un program de recuperare. „Pur si simplu , dupa doua minute de mers, îti dai seama ca nu mai poti. Asta mi s-a întâmplat mie. Ma grabeam sa ajung undeva, iar dupa câtiva pasi m-am oprit. Nu mai puteam. Am avut noroc ca nu am facut o forma severa de boala, dar nu ma gândeam ca voi ajunge aici. Acum fac recuperare”, a spus tânara. În functie de afectare, este foarte important ca pacientul, înainte de a se prezinta la clinica, sa faca un CT, pentru ca medicii specialisti sa evalueze gradul de afectare pulmonara. “Acest control la medicul infectionist este obligatoriu, pentru a evita acele nenorociri la care am asistat (moartea cântaretului Petrica Mâtu Stoian - n.r.) sa evaluam pacientul si sa individualizam tratamentul pe care noi îl aplicam de la caz la caz, în astfel de echipe interdisciplinare, pentru ca prognosticul pacientului respectiv sa fie cât se poate de bun. Este bine ca acest proiect ce fizeaza sidromul post-COVID combina partea medicala cu partea de kinetoterapie, deoarece, pentru orice patologie am vorbi, acest lucru va presupune ulterior un program de recuperare” a mai adaugat Carmen Dorobat. Procesul de recuperare depinde de gradul de afectare al fiecarui pacient. Fizioterapeutul Alexandru Baciu sustine ca pentru pacientii care au trecut printr-o forma grava sunt necesare 6 luni de tratament recuperator, iar daca pacientii au trecut printr-o forma usoara sau medie, acestia se pot recupera în 2-3 luni. “Noi am creat un pachet, care cuprinde gimnastica medicala, cuprinde masaj terapeutic si, inclusiv, consultul medicilor care trebuie facut pentru recuperarea pacientilor. Masajul terapeutic în acest caz are o particularitate. Se numeste tapotament. La pacient , în momentul în care sta doua saptamâni imobilizat la pat, are loc o afectare pulmonara a acestuia. Noi facem acest masaj special, de tip drenaj, prin care deblocam plamânii de secretiile respiratorii.”, a mai spus Alexandru Baciu. Afectarile emotionale frecvente: de la depresii pâna la atacuri de panica Medicii au mai constat ca, desi nu exista în toate cazurile o afectare organica post-COVID, toti pacientii aproape prezinta o afectare emotionala. “Este vorba despre o zona de dezinsertie sociala si pentru care are nevoie de sprijin. Interiorul pacientului dupa aceasta infectie este devastat tocmai din cauza unor presiuni, de ordin familial , de ordin social, de ordin economic. Trebuie sa îl sustinem energetic emotional si sa îl ajutam sa îsi recapete ceea ce înseamna capacitatea. Aceasta relatie între medicul curant, tot ceea ce înseamna management post-COVID si pacient este extrem de importata în tot acest conglomerat socio-economi”, a mai spus Carmen Dorobat. Multi pacienti ramân inclusiv cu atacuri de panica sau dezvolta depresii. “Chiar ieri am avut o pacienta care îmi povestea ca i-au murit parintii la începutul anului, i-a murit si socrul, iar în urma cu o luna i-a murit si sotul. A ramas, asadar, fara multi membrii din familie, iar recuperarea este mult mai dificila când pacientul este afectat cognitiv. Noi asiguram si suport psiho-emotional, cu un psiholog specializat pe aceasta problema”, a adaugat Alexandru Baciu. Cei care par a fi cei mai expusi riscului de a dezvolta sindromul post-COVID sunt: adultii cu vârsta peste 50 de ani, toti pacientii care au avut o forma mai severa de boala, persoanele cu alte afectiuni de sanatate, în special probleme cardiovasculare, pulmonare, hipertensiune, diabet sau obezitate.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi