Premiul Nobel pentru Literatura, care va fi decernat joi, ar putea reveni unui scriitor care se pronunta pentru libertatea de exprimare, potrivit expertilor, scrie AFP. Numele scriitoarei ruse si opozanta a Kremlinului, Ludmila Ulitkaia, cu romanele sale epice în traditia lui Steinbeck, sau ale lui Salman Rushdie, celebrul scriitor britanic urmarit de o fatwa si victima a unui grav atentat în august 2022, au aparut în predictii. Academia Suedeza ar putea, de asemenea, asa cum este înclinata sa faca, sa recompenseze un condei mai putin cunoscut, cum ar fi scriitorul chinez avangardist Can Xue. Alegerea Ludmilei Ulitkaia ar dovedi ca "literatura ramâne libera în fata politicii", punând în valoare literatura rusa în ciuda razboiului din Ucraina", considera Lisa Irenius, sefa departamentului cultural al cotidianului Svenska Dagbladet. Ar fi o ocazie de a onora un autor aflat în exil în Germania caruia îi place sa tina piept autoritatilor ruse: Academia ar transmite "un mesaj foarte politic", considera Björn Wiman, de la cotidianul Dagens Nyheter (DN). El crede ca opera autobiografica a americancei Jamaïca Kincaid are o sansa în acest an, dar ar fi încântat sa îl vada pe Salman Rushdie recompensat: "Era si timpul sa câstige, iar daca o face, îmi scot palaria în fata Academiei", pentru ca ar saluta libertatea de exprimare, pentru care autorul este, pentru multi, întruchiparea. De la scandalul #MeToo care a zguduit Academia în 2018, urmat de controversa provocata de acordarea premiului scriitorului austriac Peter Handke din cauza apararii sârbilor în timpul razboaielor din Balcani din anii 1990, Academia încearca sa se reîmprospateze. Anul trecut, premiul a fost acordat lui Annie Ernaux, autoarea franceza a unei lucrari care relateaza emanciparea unei femei de origine modesta care, în ciuda ei însasi, a devenit o emblema feminista. Iar editia precedenta l-a încoronat pe romancierul britanic Abdulrazak Gurnah, nascut în Zanzibar, care exploreaza chinurile exilului, anticolonialismul si antirasismul. "În ultimii ani, a existat o mai mare constientizare a faptului ca nu putem ramâne într-o perspectiva eurocentrica, ca avem nevoie de mai multa egalitate si ca premiul ar trebui sa reflecte vremurile", spune Carin Franzén, profesor de literatura la Universitatea din Stockholm. Acest lucru se reflecta în noua componenta a Academiei, aproape jumatate dintre membrii acesteia s-au schimbat de la acordarea premiului Nobel lui Handke, subliniaza editorul cultural al DN. "Imaginea ei s-a schimbat", explica el. Nu se fereste de critica si mai multi membri ai sai, printre care autori, filosofi si profesori, sunt foarte implicati în dezbaterea sociala, organizând conferinte despre libertatea de exprimare si egalitate si publicând articole în presa suedeza. "De neconceput acum cinci ani", spune Björn Wiman. Poeta iraniana Jila Mossaed, care ocupa locul 15 în Academie, a luat pozitie împotriva regimului iranian si a laudat calitatea literara a operei poetului sirian Adonis, care a fost preselectat pentru Premiul Nobel de peste zece ani. "Dar este înca foarte greu de ghicit si de stiut" cum gândesc membrii Academiei, subliniaza Lina Kalmteg, jurnalist literar la radioul national suedez. Deliberarile juriului sunt sigilate timp de 50 de ani. Alti laureati "obisnuiti" ai premiului Nobel sunt recurenti pe listele criticilor, printre care românul Mircea Cartarescu, ungurii Péter Nadas si Laszlo Krasznahorkai, precum si francezii Michel Houellebecq si Maryse Condé. Cu toate acestea, jocul traditional de pronosticare a Premiului Nobel pentru Literatura se cam epuizeaza. "Având în vedere promisiunea Academiei de a se deschide catre alte zone geografice, ma tem ca, pe termen lung, nu vom avea cunostintele necesare pentru a ghici bine, chiar si cu un doctorat în literatura", sustine Victor Malm, redactor de cultura al tabloidului Expressen. Anul acesta, el mizeaza pe norvegienii Jon Fosse si Dag Solstad. Pentru a-si onora promisiunea, Academia Suedeza consulta experti externi pentru a întelege exact domeniul de aplicare al operelor din alte orizonturi. Între timp, cifrele spun o alta poveste. De la crearea premiului, doar 17 femei au câstigat prestigiosul premiu literar, dintr-un total de 119 câstigatori. Iar dintre cei 16 câstigatori francezi, doar unul singur a fost un autor vorbitor de limba araba: Naguib Mahfouz în 1988 (Egipt).
