Primarul Mihai Chirica va afla martea viitoare daca va începe judecarea unui nou dosar de coruptie deschis pe numele sau ori rechizitoriul va fi dat înapoi procurorilor pentru refacere. Tribunalul a dispus începerea judecatii, dar inculpatii din dosarul „Flux” au contestat decizia. Curtea de Apel va stabili daca Chirica si ceilalti inculpati pot fi chemati la bara. Dosarul „Flux” a fost înaintat instantei în iulie anul trecut, de atunci el aflându-se în camera preliminara, dezbaterile vizând legalitatea întocmirii rechizitoriului. Ancheta procurorilor plecase de la faptul ca SC Flux SRL, societate administrata de Tudor Chescu, primise autorizatie pentru construirea unei cladiri de birouri cu subsol pe doua niveluri, parter si un etaj. În realitate, fusese edificat un imobil cu 9 niveluri, respectiv subsol, demisol, parter, mezanin, 4 etaje si mansarda. Desi nu respecta autorizatia, imobilul a fost intabulat, procurorii sustinând ca acest lucru s-a facut cu sprijinul conducerii Primariei si al unor functionari ai acesteia. Certificatul de edificare a constructiei, care atesta respectarea autorizatiei, ar fi cunoscut patru variante diferite din punctul de vedere al continutului sau al semnatarilor, toate cu acelasi numar de înregistrare. Cine sunt inculpatii Fostul viceprimar Gabriel Harabagiu a fost acuzat de procurori de fals intelectual si abuz în serviciu pentru ca semnase certificatul de atestare, desi cunostea situatia reala a imobilului. Totodata, el ar fi participat la modificarile succesive aduse certificatului de edificare. Primarul Mihai Chirica a fost inculpat pentru complicitate la fals intelectual si complicitate la abuz în serviciu, el acordând sprijin moral si încurajându-l pe Harabagiu sa semneze certificatul de atestare a edificarii si acceptând emiterea actului. Fostul arhitect-sef al municipiului, Anca Brândusescu a fost trimisa în judecata tot pentru fals intelectual si abuz în serviciu prin îndeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu cu ocazia atestarii edificarii blocului construit de Chescu. Marianei Popa, registrator în cadrul Oficiului de Cadastru, i s-a reprosat faptul ca admisese cererea de intabulare a imobilului, savârsind astfel infractiunea de abuz în serviciu. Tudor Chescu a fost trimis în judecata pentru complicitate la fals intelectual si la abuz în serviciu, reprosându-i-se faptul ca ar fi acordat ajutor viceprimarului Harabagiu si Marianei Popa în demersurile de înregistrare ca legal a blocului construit de societatea pe care o administra. Pentru aceleasi fapte a fost inculpata si însasi societatea Flux SRL. Blocul construit ilegal de Chescu Desi principalul vizat de ancheta procurorilor, Mihai Chirica nu a formulat în fata judecatorului de camera preliminara cereri si exceptii proprii. Aparatorul sau s-a rezumat sa invoce nulitatea rechizitoriului, întrucât legalitatea si temeinicia acestuia nu ar fi fost verificate în conditiile impuse de Codul de procedura penala. „În esenta, inculpatul sustine ca în viziunea prezentului cod de procedura penala, procurorul nu mai poate dispune prin rezolutie, astfel încât singurul act prin care se poate face verificarea legalitatii si temeiniciei este ordonanta. De asemenea, inculpatul a precizat ca îsi însuseste toate cererile si exceptiile formulate de ceilalti inculpati”, a retinut judecatorul din contestatia lui Chirica. Harabagiu vorbeste de un denunt În contestatia depusa împotriva rechizitoriului, fostul viceprimar Harabagiu a invocat faptul ca procurorii se sesizasera ilegal. Oficial, anchetatorii DNA se sesizasera din oficiu. Harabagiu a afirmat însa ca de fapt fusese vorba de un denunt, DNA primind un e-mail care cuprindea un link la materialul de presa din reporteris în care era prezentata ilegalitatea construirii blocului Flux. Or, daca era vorba de un denunt, expeditorul e-mail-ului trebuia sa fie audiat ca martor. Acesta nu fusese însa nici macar identificat. Harabagiu a reprosat procurorilor ca efectuasera expertiza semnaturii sale de pe certificatul de edificare dupa o copie, nu dupa actul original. În plus, expertiza fusese facuta de politisti, Harabagiu neavând posibilitatea sa propuna un expert independent sau sa propuna obiective proprii ale expertizei. Lui însusi îi fusese refuzata efectuarea unei expertize grafologice proprii, ca si a unei expertize informatice. În acest fel, îi fusese îngradit dreptul la aparare. Blocul construit ilegal de Chescu În aprecierea fostului viceprimar, însesi acuzatiile ce i se aduceau erau descrise vag, fara identificarea exacta a faptelor ce i se reprosau. Faptul ca procurorii au decis efectuarea unor cercetari distincte, în cadrul unui nou dosar, în privinta eventualei falsificari a certificatului de atestare a fost interpretat de Harabagiu ca o dovada ca rechizitoriul era incomplet. „Am avut o urmarire penala accelerata, în care probele solicitate au fost respinse lapidar si nemotivat, în care nu avem originalul documentului presupus falsificat, în care însusi întocmitorul actului nu îsi recunoaste scrisul pe presupusul certificat de atestare a edificarii semnat de subsemnatul si în care chiar reprezentantii Ministerului Public apreciaza ca mai sunt necesare cercetari cu privire la posibilul «fals material» al acelui certificat de atestare a edificarii”, a conchis Harabagiu. Aparatorul acestuia a invocat si nulitatea mai multor acte întocmite de procurori pe parcursul cercetarilor. Si Anca Brândusescu a invocat faptul ca urmarirea penala era incompleta, aducând ca argument, ca si Harabagiu, disjungerea din dosar a cercetarilor privitoare la un eventual fals. Aprecierile acestuia referitoare la descrierea sumara a faptelor, la modul în care procurorii se sesizasera si efectuasera expertizele au fost preluate si de Brândusescu în contestatia sa. Chescu spune ca exprimarile din rechizitoriu sunt ambigue Tot insuficienta descriere a faptelor a fost si principalul repros adus procurorilor de catre Tudor Chescu. Exprimarile ambigue si imprecise din rechizitoriu l-ar pune în imposibilitate efectiva de a se apara. Astfel, procurorii nu ar fi precizat daca folosul necuvenit rezultat din abuzul în serviciu a fost pentru inculpata SC Flux SRL sau pentru inculpatul Chescu Tudor. El era administrator al firmei, dar nu si actionar, deci beneficiarul final al presupusei activitati infractionale era în dubiu. Nu era clar nici daca documentatia aferenta blocului fusese depusa la registratura Primariei si la Oficiul de Cadastru de Chescu în nume propriu sau de un reprezentant al SC Flux SRL. Nu era clar din rechizitoriu nici la ce fapta concreta a lui Harabagiu ar fi fost complice Chescu. El a reprosat si folosirea de catre procurori a unui martor cu identitate protejata. Acesta ar fi fost audiat înainte de a primi statutul de martor protejat, declaratia sa fiind astfel nelegala si neputând fi luata în considerare. Principiul loialitatii administrarii probelor ar fi fost încalcat si prin audierea a doi martori, Gabriel Gherghesanu si Victor Gavriluta. „Organele de urmarire penala, desi detin suficiente probe privind participarea martorului la activitatea infractionala, îl audiaza în continuare în calitatea de martor si nu îi acorda calitatea de suspect, urmarind prin utilizarea acestui «artificiciu» strângerea de informatii incriminatoare fie împotriva martorului, fie împotriva altor participanti, aceasta tehnica neloiala fiind folosita de organele de urmarire penala”, a aratat Chescu. Se putea vorbi de o întelegere între anchetatori si cei doi martori, lor fie promitându-li-se sa nu fie inculpati, fie fiind amenintati ca vor fi. Chescu a contestat si mandatul de perchezitie informatica, sustinând ca formularea sa era suficient de vaga încât sa acorda anchetatorilor puteri discretionare. Argumentele referitoare la martorul protejat a fost preluata si de Mariana Popa în contestatia sa, alaturi de insuficienta descriere a faptelor sau de nulitatea unor acte de procedura. Judecatorii au respins argumentele inculpatilor Argumentul referitor la modul de sesizare a procurorilor, detaliat pe larg de Harabagiu, a fost respins de judecatorul de camera preliminara a Tribunalului. Pentru a fi considerat denunt, un mail trebuie sa fie certificat prin semnatura electronica. Nu era cazul, deci era vorba de autosesizarea procurorilor, iar cu privire la legalitatea acesteia nu era nimic de comentat. Opinia tuturor inculpatilor, ca cercetarile ar fi fost incomplete, nu a fost împartasita si de judecator. „Aprecierea asupra caracterului complet al urmaririi penale apartine procurorului si se refera la existenta probelor necesare si legal administrate din care sa rezulte ca fapta exista, a fost savârsita de catre inculpat, ca acesta raspunde penal si exista un interes în tragerea acestuia la raspundere penala”, a spus judecatorul. Daca cercetarea penala nu raspundea la toate întrebarile ce se puteau pune urma sa se vada în instanta. Era riscul procurorilor de a pierde procesul daca nu aveau suficiente argumente. Simplul fapt ca se operase o disjungere din dosar a unor fapte nu însemna ca rechizitoriul devenea incomplet. Judecatorul a constatat ca sub aspect strict formal, rechizitoriul cuprindea toate elementele impuse de lege si fusese verificat de procurorul ierahic superior. Faptul ca verificarea se facuse în doar doua zile, fapt reprosat de Chirica si SC Flux SRL, nu însemna ca ea fusese netemeinica. Nici în privinta continutului propriu-zis al rechizitoriului, judecatorul nu a gasit nimic de reprosat. „Contrar sustinerilor inculpatilor, se constata ca rechizitoriul cuprinde o ampla prezentare a faptelor cu privire la care procurorul apreciaza ca sunt probe care sa sustina vinovatia inculpatilor. Astfel, în actul de sesizare sunt mentionate împrejurarile de loc, timp, mijloace, mod, scop care caracterizeaza presupusa activitate infractionala imputata fiecarui inculpat, criticile inculpatilor Harabagiu Gabriel-Vasile, Brândusescu Anca-Nora, Popa Mariana, Chescu Tudor si Flux SRL privind lipsa acestor elemente fiind neîntemeiate”, a precizat magistratul. El a apreciat ca prezentarea faptelor este suficient de ampla astfel încât limitele judecatii sa fie clare, iar inculpatii sa se poata apara. Apectele invocate de Chescu, Popa si Flux SRL, referitoare la depunerea documentelor la Primarie si Cadastru au fost respinse si ele de judecator. Faptul ca nu Chescu personal depusese actele la Oficiul de Cadastru era irelevant, câta vreme persoana respectiva actionase în numele si interesul acestuia. Masura în care Chescu, ca administrator, putea fi considerat beneficiar în nume personal de emiterea certificatului de atestare urma sa fie stabilita ulterior, în timpul judecatii. De asemenea, judecatorului de camera preliminara i-a fost clar în ce consta vatamarea intereselor muncipiului si Oficiului de Cadastru. Din nou, tinea de judecata propriu-zisa daca vatamarea era suficienta pentru a reprezenta un abuz în serviciu si a se pronunta condamnari. Depozitia martorului cu identitate protejata a fost mentinuta de judecator în rechizitoriu, magistratul negasind nicio neregula în procedura de consemnare a ei urmata de procurori. De asemenea, audierile lui Gherghesanu si Gavriluta fusesera facute în prezenta avocatilor inculpatilor. La acea data, acestia nu invocasera nicio obiectie de neloialitate. Daca nu se gaseste originalul, este valabila copia Judecatorul nu a gasit nereguli de procedura nici în realizarea expertizelor si perchezitiilor. Harabagiu invocase faptul ca expertiza grafologica se realizase pe o copie a certificatului de atestare, nu pe original. El nu mentionase însa faptul ca procurorii nu avusesera la dispozitie originalul certificatului de edificare, acesta fiind disparut din arhiva Primariei. În aprecierea judecatorului, faptul ca fusese analizata doar o copie, nu originalul, putea afecta fiabilitatea probei, dar nu si legalitatea. „Verificând ansamblul mijloacelor de proba administrate în cursul urmaririi penale, judecatorul considera ca nu s-a adus atingere sub niciun aspect dreptului la aparare al inculpatilor, în conditiile în care acestia au beneficiat de posibilitatea reala si efectiva de a-si formula apararile necesare fata de acuzatiile aduse în cursul urmaririi penale, au avut posibilitatea de a lua cunostinta de lucrarile dosarului si de probatorii, de a formula concluzii, exceptii, precum si cereri privind administrarea de probatorii noi, suplimentare, în raport cu acuzatiile aduse. În continuare inculpatii se bucura de garantiile oferite de faza de judecata, faza în care au dreptul de a propune administrarea altor probatorii, caracterul echitabil al procedurii desfasurate în raport de fiecare inculpat apreciindu-se în ansamblul sau, astfel încât cererile si exceptiile invocate urmeaza sa fie respinse”, a conchis magistratul de camera preliminara a Tribunalului. Masura în care acesta a analizat corect rechizitoriul întocmit de procurorii DNA va fi stabilita marti, de magistratii Curtii de Apel.
