Înaintea acestei serii de texte scurte pe care v-o propun astazi, doresc sa fac o precizare. Când critic Bucurestiul, nici pe departe nu îmi îndrept privirea catre bucurestenii onesti, ci doar catre autoritatile centrale, ce asigura guvernanta nationala. Daca ar fi fost buna, nu as fi avut decât cuvinte de lauda. Dar e rea, iar impactul negativ al politicilor regionale duc la descompunerea din ce în ce mai accelerata a teritorialitatii noastre regionale. România, fiind o tara mult prea centralizata atât în raport cu caracteristicile spatiale geografice (tara plina de bariere, ce se dovedesc greu de învins de catre infrastructura de comunicatie), cât si în comparatie cu alte state ale UE, are un sigur centru de decizie: Bucurestiul, de unde se împart tainurile bugetare judetene si finantarile. Moldova si (mai ales!) moldovenii grupati în „plutoane” judetene, ale caror strategii de dezvoltare teritoriala se afla deseori în pozitii antagonice, nu au pârghiile necesare unei strategii de dezvoltare regionala durabila. Oricât ne-am dori sa ne gestionam resursele si bunastarea la nivel regional, nu o putem face. 1. Spitalul Regional de Urgente (SRU) Iasi asteapta A8 Iata ca anul asta începe constructia SRU la Iasi. Acum, daca SRU va fi livrat în 2027, cum ne spun împaunându-se autoritatile, chiar avem o problema! Nu îl putem insera în relatia cu teritoriul decât daca îl si legam la reteaua rutiera. Stradutele înguste si de factura rurala din Moara de Vânt nu sunt nici pe departe ceea ce trebuie unui astfel de obiectiv important la nivel regional. Mor pacientii pe drum, daca ulitele astea înguste vor trebui sa asigure accesibilitatea moldovenilor din colturile mai îndepartate ale regiunii. Bonus, acestia vor fi nevoiti sa strabata si cei vreo 20 de kilometri prin traficul infernal al aglomeratiei iesene. În cazul acesta nu doar autoritatile de la Bucuresti sunt vinovate, ci si cele locale. Acestea au pitit spitalul regional dincolo de oras, în directia cea mai nepotrivita fata de hinterlandul pe care ar trebui sa-l deserveasca (întreaga Regiune de dezvoltare Nord-Est). Acum, miscati-va mai cu talent în ceea ce priveste Autostrada Iasi-Târgu Mures (A8), macar pe portiunea centurii nordice, dragi autoritati locale si judetene! Altfel, nu suntem pregatiti pentru un astfel de obiectiv de importanta regionala! Nici nu se mai pune problema daca va fi A sau DX! Doar trebuie sa existe! 2. Graba mare pe A13 Fac ce fac guvernantii nostri cei de la centru si când nu mai au chef nici sa mimeze ca lucreaza si pentru Moldova cea a României (ma vad nevoit sa precizez faptul asta, de când s-a simplificat în discursurile semidocte denumirea Republicii Moldova, pâna a ajuns sa se suprapuna pe teritoriul nostru), hai sa mai bage un bat prin gard, sa bage zâzanie între moldoveni. Iar flutura stindardul autostrazii Brasov-Bacau (A13), sa mai amâne a nu stiu câta oara constructia autostrazii Ungheni-Iasi-Târgu Mures (A8). Pentru partea de nord a Moldovei, A13 e o autostrada inutila primenirii accesibilitatii catre vestul european, de unde ne vin majoritatea investitiilor. Aceasta cale are doar o importanta interregionala, nu una continentala! Daca Bucurestiul va finanta o singura autostrada ce traverseaza Orientalii, A8 e singura solutie viabila pentru cresterea accesibilitatii a cât mai mult din întregul teritoriu al regiunii Moldova. În conditiile în care autoritatile centrale nu au facut mai nimic în 30 de ani vis-a-vis de legarea printr-o cale rutiera transcarpatica rapida a Moldovei cu vestul tarii si, mai departe, cu centrul Europei, în contextul razboiului din Ucraina, A13 pare mai degraba un canal de fuga peste Carpati pentru vremuri mai rele decât cele pe care le traim în prezent. (De ce e A13 e ineficienta? Vectorul SV pe care se insereaza e unul anapoda în raport nu numai cu proiectata retea de autostrazi a României, ci si cu reteaua central-europeana, ce are un singur nod de tranzit: Budapesta. Acest vector prelungeste inutil distanta dintre majoritatea localitatilor din Moldova si Europa Centrala, ce reprezinta si teritoriul de tranzit spre toate colturile continentului.) 3. Moldova a fost si e o regiune discriminata de catre toate guvernele ce s-au perindat la Bucuresti Daca în Polonia sunt discriminate pozitiv voievodatele estice (mai sarace), în scopul diminuarii disparitatilor regionale, existând chiar si un capitol în POR dedicat exclusiv Poloniei de Est, în România totul e de-a-ndoaselea. Nu numai ca programele de finantare, ce sunt menite sa reduca decalajele de dezvoltare între regiuni, nu sunt eficiente, ci sunt surse ale cresterii ecartului de dezvoltare între regiuni. Moldova, cea mai saracita regiune a României, e subfinantata. Daca întelegem faptul ca PNRR-ul nu are ca scop primordial diminuarea disparitatilor regionale, nu întelegem de ce ar trebui ca ecarturile de finantare între judetele bogate din Vest si cele sarace din Est trebuie sa fie atât de mari. Culmea e ca si în cazul Programului de Finantare „Anghel Saligny”, al carui scop primordial e diminuarea disparitatilor regionale si cresterea coeziunii teritoriale, Moldova e din nou subfinantata. Într-o strategie de dezvoltare regionala inteligenta, judetele Moldovei ar trebui sa fie destinatia celor mai mari alocari din acest program. Subdezvoltarea Moldovei si dezechilibrele teritoriale actuale ale României nu numai ca nu sunt atenuate, ci sunt chiar proiectate la Bucuresti. Strategia de dezvoltare nationala e de doi bani! George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
