Prescrierea excesiva a antibioticelor la pacientii infectati cu SARS-CoV-2 poate sa scada eficienta antibioticelor, si implicit sa contribuie la dezvoltarea unor bacterii rezistente. Prof. dr. Catalina Luca, medic primar de la Spitalul Clinic de Boli Infectioase „Sf. Parascheva”, a lansat acest avertisment în timpul unei conferinte organizate saptamâna trecuta de Antibiotice Iasi. Medicul a precizat ca prescrierea antibioticelor a fost foarte mare în aceasta afectiune, în special în prima perioada a pandemiei, în ciuda faptului ca este o boala virala, studiile aratând ca prescrierea s-a facut din cauza suspiciunii unei coinfectii bacteriene. Specialistul iesean sustine ca cele mai folosite antibiotice în tratamentul COVID-19 inclusiv în prezent sunt azitromicina, doxiciclina, claritromicina, ceftriaxona, amoxicilina, amoxicilina-acid clavulanic, ampicilina, gentamicina, benzilpenicilina, piperacilina-tazobactam, ciprofloxacina. „Majoritatea studiilor indica o evidenta utilizare inadecvata a antibioticului, în timpul pandemiei COVID-19. Antibioticele nu se utilizeaza în tratamentul COVID-19. Ele ar trebui prescrise foarte rar de la începutul tratamentului, deoarece coinfectiile bacteriene simultane infectiei SARS-CoV-2 sunt foarte rare. Se administreaza antibiotic, doar daca este demonstrata o infectie bacteriana concomitenta. Initierea tratamentului antibiotic pe parcursul îngrijirii pacientului cu COVID-19 se face doar daca s-a produs o suprainfectie bacteriana”, a subliniat prof. dr. Catalina Luca. Medicii atrag atentia ca un consum ridicat de antibiotice creste riscul de aparitie al rezistentei antibacteriene, iar consumul antiviralelor, antimalaricelor sau al altor tratamente, fara indicatii si supraveghere medicala, pot duce la efecte nedorite. În general, automedicatia este o problema îngrijoratoare la nivel global, fiind o practica comuna si poate duce la efecte negative si consecinte pe termen lung asupra sanatatii, daca se face fara supraveghere medicala.
