La nivel mondial exista peste 850 de milioane de oameni care traiesc cu boli renale, dintre care 700 de milioane sufera de boala renala cronica (BCR). În România, prevalenta este estimata la 10- din totalul populatiei, însa doar una din 10 persoane este depistata cu BCR în stadii incipiente. Chiar si în stadiile avansate de boala sunt diagnosticate doar 2 din 3 persoane. Boala cronica de rinichi este a zecea cauza de deces la nivel mondial, cu o probabilitate de deces la 5 ani estimata la 33-. ”Boala renala cronica este caracterizata prin incapacitatea rinichilor de a asigura functiile normale, cu cresterea „toxinelor” în sângele pacientului. Aceasta are o evolutie progresiva, fiind variabila în functie de diferiti factori, printre care se numara diabetul, hipertensiunea arteriala, bolile cardiovasculare. Insuficienta renala poate sa apara în momentul în care rinichii nu mai functioneaza normal si nu îsi mai îndeplinesc rolul esential: acela de a elimina toxinele din organism. Alterarea functiei renale se poate produce într-un interval de câteva luni pâna la câtiva ani. Boala renala cronica atrage dupa sine si alte afectiuni, precum anemie, dereglarea concentratiei de colesterol si hipertensiune arteriala. Daca insuficienta renala nu este diagnosticata la timp, singurele variante de tratament care pot tine un pacient în viata sunt dializa si transplantul de rinichi”, explica în urma cu 3 luni pentru cititorii Ziarului de Iasi, Conf. Dr. Ionut Nistor, medic primar nefrolog, Clinica de Nefrologie, Spitalul Clinic ”Dr. C. I. Parhon”, Iasi. Interventiile eficiente care, aplicate precoce, reduc aceste riscuri pentru pacientii cu BCR sunt: screening, diagnostic în stadii incipiente, monitorizare regulata si tratament farmacologic, terapie de supleere a functiei renale în stadii avansate. În acest sens, Societatea Româna de Nefrologie (SRN), Societatea Nationala de Medicina Familiei (SNMF) si Ministerul Sanatatii au lansat pe 9 martie, de Ziua Mondiala a Rinichiului, o campanie nationala de informare si constientizare pentru boala cronica de rinichi (BCR). Campania este denumita „Bolile cardiovasculare, hipertensiunea si diabetul sunt frecvente si pot afecta grav rinichii. Evalueaza gratuit starea rinichilor tai la medicul de familie!” Initiativa vine în contextul prioritizarii sanatatii rinichilor la nivelul sistemului de sanatate din România, atât în rândul categoriilor cu risc crescut de a dezvolta BCR (pacienti cu hipertensiune arteriala, diabet zaharat, boli cardiovasculare), cât si în rândul populatiei generale. În acest context, Ministerul Sanatatii a anuntat, împreuna cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), decontarea a doua analize în viitorul contract-cadru, care permit diagnosticarea în stadii incipiente de boala. Se doreste ca acest lucru sa permita încetinirea progresiei bolii cronice de rinichi, ca urmare tratamentelor existente. “Urmarim cresterea accesului la diagnosticarea gratuita a bolii precum si la evaluarea riscului asociat bolii cronice de rinichi, la nivelul medicului de familie, prin decontarea celor doua analize recomandate de ghidurile clinice internationale, rata de filtrare glomerulara estimata si raportul albumina-creatinina urinara. În acelasi timp, initiem, alaturi de comunitatea medicala, un amplu demers de informare si constientizare pentru boala cronica de rinichi si factorii de risc asociati”, a declara la lansarea campaniei ministrul Sanatatii, Alexandru Rafila. Astfel, în cadrul acestei campanii nationale de informare si constientizare în boala cronica de rinichi de catre societatile profesionale, împreuna cu Ministerul Sanatatii, va prezenta factorii de risc pentru aceasta boala (bolile cardiovasculare, hipertensiunea arteriala, diabetul) si importanta pe care o are evaluarea starii de sanatate a rinichilor la medicul de familie. În conditiile în care, la nivel mondial traiesc în momentul de fata peste un miliard de hipertensivi, iar în România sunt în jur de 7-8 milioane de pacienti cu hipertensiune arteriala. Boala cronica de rinichi este prezenta cam la un sfert, daca nu mai mult, din cazurile de hipertensiune arteriala, astfel încât circa doua milioane de români, chiar daca nu stiu lucrul acesta, sufera de BCR asociata hipertensiunii arteriale. ”HTA prin ea însasi genereaza în timp afectarea renala si pe de alta parte exista si viceversa, boala cronica de rinichi determina la rândul ei hipertensiune arteriala, astfel încât se închide un cerc vicios din care pacientul daca nu este tratat corespunzator nu poate sa iasa decât defavorabil. Tensiunea arteriala crescuta este un factor important în etiologia si progresia bolii renale cronice. HTA poate produce alterarea progresiva a structurilor si functiei renale sau poate fi o consecinta a existentei unei boli de rinichi (HTA secundara). Când o persoana sufera de HTA si nu se trateaza, la nivelul rinichiului se produc leziuni ale vaselor, cu irigare defectuoasa si aparitia bolii renale cronice. Practic, hipertensiunea arteriala pune presiune pe glomerulul renal, care se uzeaza în timp. Netratata, HTA determina o afectare vasculara la nivelul nefronilor, cu distrugerea consecutiva a acestora si cu afectare renala progresiva”, a mai adaugat Conf. Dr. Ionut Nistor. Campania initiata luna aceasta va fi continuata pe tot parcursul acestui an, cu scopul de a atrage atentia populatiei cu privire la aceasta boala, dar si despre existenta celor doua analize gratuite pe care le pot accesa la medicul de familie, din acest an. Prin aceasta abordare, autoritatile din domeniul sanatatii din România pregatesc o schimbare de politici de sanatate, în sensul de a pune pe primul loc, prin servicii medicale decontate, preventia si depistarea precoce, activa, a BCR, o boala care are de multe ori o prevalenta mai mare decât cancerul si diabetul zaharat la un loc. “Boala cronica de rinichi nu doare. Este un ucigas tacut. Din acest motiv, numeroase cazuri ramân fara diagnostic, desi investigatiile nu sunt nici extrem de complicate, nici neaparat costisitoare. Un diagnostic precoce permite implementarea unor masuri terapeutice eficiente care scad progresia bolii spre stadiile mai avansate, complicatiile asociate si necesarul de dializa”, a declarat presedintele Societatii Române de Nefrologie, Prof. Dr. Ina Kacso. Practic, scopul acestei noi abordari este reducerea decesului si a nevoii de servicii de dializa si transplant.
