Administratorul unei firme cu profil medical a fost condamnat pentru ca ar fi pus în pericol viata si sanatatea a peste 500 de oameni. Condamnarea, cu executarea în regim de detentie, a fost însotita de o amenda penala de 750.000 lei pentru infractiuni la siguranta activitatilor nucleare. Apelul împotriva sentintei a dus la o solutie radical diferita: achitarea. Ei au apreciat ca procurorii exagerasera consecintele faptelor, luând simpla posibilitate teoretica drept certitudine faptica, iar magistratii instantei inferioare le acceptasera jocul. Marius B. era administratorul unei firme din Vaslui care se ocupa îndeosebi cu efectuarea de tomografii computerizate pentru pacientii spitalelor. În noiembrie 2015, firma intrase în faliment, Tribunalul Vaslui dispunând dizolvarea societatii. Totusi, ea si-a continuat activitatea, pâna în iulie 2016, când a fost supusa unui control coordonat de un inspector al Comisiei Nationale de Control a Activitatilor Nucleare (CNCAN). Controlul a fost urmat imediat de sigilarea instalatiei de computer tomograf, dar si de un denunt formulat de CNCAN împotriva administratorului. Autorizatia de utilizare a aparatului CT expirase în octombrie 2015, iar folosirea de surse de radiatii neautorizate este interzisa. În plus, aparatul prezenta defectiuni, iar mai multe avize necesare utilizarii sale erau expirate. Denuntul a fost preluat spre analiza de procurorii biroului teritorial Vaslui al DIICOT. În iulie 2020, dosarul era înaintat Tribunalului Vaslui, spre judecata. Care este doza de radiatii permisa? Baza rechizitoriului întocmit de procurori a fost o definitie legala. Doza maxima de radiatii permisa în cazul populatiei generale este de 1 miliSievert (1 mSv) anual. În anumite conditii, se poate autoriza temporar de catre CNCAN o limita anuala de pâna la 5 mSv. Or, computerul tomograf detinut de firma lui Marius B. supunea pacientii la doze de 1-20 mSv la o singura investigatie. Pentru expunerile medicale ale paciensilor nu exista o limita de doza a radiatiilor. Dar aparatul nu mai era autorizat, deci persoanele investigate cu ajutorul lui nu mai puteau fi considerate pacienti. Se aprecia ca „a existat posibilitatea ca o persoana din public, în urma unei expuneri nejustificate, sa încaseze o doza peste 1 mSv si, implicit, sa fie supusa unui risc radiologic deosebit”. Dupa expirarea autorizatiei, firma lui Marius B. decontase servicii de tomografie computerizata pentru 526 de persoane. Mai grav, alte 31 de persoane fusesera supuse investigatiilor fara a avea o trimitere de la medic. În cazul acestora din urma, nivelul radiatiilor încasate în urma investigatiilor pleca de la 1,344 mSv, urcând pâna la 37,116 mSv, de aproape 40 de ori mai mare decât limita legala maxim permisa pentru populatia generala. O expertiza facuta în cauza arata ca „a existat posibilitatea pierderii controlului astfel încât sa se încaseze în urma unui singur eveniment de acest fel o doza individuala mai mare decât limita anuala pentru o persoana din populatie sau o doza colectiva de zece ori mai mare decât limita anuala de doza pentru o persoana din populatie”. A refuzat sa-si recunoasca vina Conform legii, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani „efectuarea neautorizata a unor activitati privitoare la punerea în functiune, exploatarea (...) daca instalatiile radiologice (...) prezinta un risc nuclear ori radiologic deosebit”. Magistratii Tribunalului Vaslui au apreciat ca acest risc a existat cel putin pentru cei 31 de oameni care nu puteau fi considerati legal drept pacienti. „Apararile inculpatului privind modalitatea de organizare a cabinetului medical, localizarea laboratorului de imagologie, amplasarea aparatului CT si masurile de siguranta aferente instalarii si functionarii acestuia nu pot compensa functionarea sa nelegala dupa expirarea autorizatiei de functionare, asupra unor persoane care nu aveau calitatea de pacienti si o recomandare medicala pentru investigatii radiologice, precum si deficientele tehnice de functionare constatate în raportul de service”, au conchis judecatorii. Faptul ca Marius B. refuzase sa-si recunoasca vreo vina a facut ca posibilitatea unei condamnari cu suspendare sa fie aproape exclusa. Cum administratorul mai fusese condamnat, cu suspendare, pentru evaziune fiscala, a facut ca judecatorii vasluieni sa se orienteze direct spre o condamnare cu executarea în regim de detentie. Marius B. a primit o pedeapsa rezultanta de 3 ani si 8 luni de detentie, iar firma sa a fost amendata cu 750.000 de lei. La Iasi s-a schimbat totul În analiza contestatiei înaintate de inculpat, magistratii Curtii iesene de Apel au vazut lucrurile altfel. Marius B. a invocat în apararea sa chiar concluziile expertizei, care arata, printre altele, ca „nu s-au evidentiat cazuri de examinari repetate pentru acelasi pacient si nici supraexpuneri ale pacientilor”. Prin urmare, nu se putea vorbi de un risc radiologic deosebit. În plus, expertul constata ca nu se pierduse controlul computerului tomograf. Era doar o posibilitate teoretica, si ea improbabila întrucât computerul tomograf avea din fabricatie instalate masuri de siguranta. Marius B. considera ca se facuse vinovat doar de o simpla contraventie, prin faptul ca nu solicitase reautorizarea aparatului. Daca magistratii Tribunalului Vaslui apreciasera ca se putea vorbi de un risc radiologic întrucât persoanele investigate fara trimitere de la medic nu puteau fi considerate pacienti, judecatorii Curtii de Apel au apreciat ca aceasta distintie nu avea sens. „Doar expunerea publica si cea profesionala au reglementata o constrângere/limitare de doza. Limitele de doza nu se aplica în cazul expunerilor în scopuri medicale. În cazul expunerilor medicale, practicianul apreciaza daca expunerea prezinta un beneficiu net suficient, punând în balanta, pe de o parte, beneficiile de diagnostic sau terapeutice potentiale pe care le produce, iar, pe de alta parte, efectele negative individuale pe care le-ar putea produce expunerea”, au argumentat judecatorii. Însasi faptul ca persoanele respective, fara a fi pacienti din punct de vedere legal, se supuneau unei investigatii medicale impunea ca limita de 1 mSv sa nu fie luata în calcul. Nu era vorba de vreun accident nuclear în care sa se poata vorbi de populatia generala. „În conditiile în care majoritatea procedurilor de expunere medicala prin CT presupun doze mult mai mari decât 1mSv (ex: pentru un diagnostic de litiaza renala, pentru o expunere toracica o doza de radiatii de 6,5-8,5 mSv, 7 – 10 mSv, abdominal: 10mSv, cap: 2 mSv, coloana: 6mSv, angio coronoarian 16 mSv), ar fi absurd ca riscul radiologic deosebit pentru o persoana aflata într-o expunere medicala sa fie atins când doza depaseste 1mSv. În mod evident, riscul radiologic deosebit vizeaza posibilele consecinte asupra unor persoane care nu se afla în cadrul unor expuneri cu scop medical, ci care sunt supuse în mod conjunctural”, au afirmat magistratii. Interpretare eronata a DIICOT Judecatorii ieseni au sanctionat interpretarea data legii de procurorii DIICOT si de Tribunalul Vaslui, aratând ca „în mod injust rechizitoriul si sentinta au asimilat «populatiei» persoanele care au fost supuse scanarii fara existenta unui bilet de trimitere, rechizitoriul extinzând astfel incidenta incriminarii în mod nepermis”. Chiar fara o dovada privind justificarea medicala, persoanele respective fusesera totusi expuse unei proceduri în scop medical. În plus, nimeni nu aratase în ce ar fi constat eventuala „pierdere a controlului”, cum se putea declansa aceasta si ce consecinte ar fi avut. În lipsa unui „risc radiologic deosebit”, considerat ca nefiind demonstrat de procurori, nu mai putea fi vorba de o infractiune. Magistratii au dispus achitarea atât a lui Marius B., cât si a firmei acestuia. Sentinta Curtii de Apel este definitiva.
