Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu spune ca sunt putine sanse ca la Consiliul JAI sa existe o rasturnare de situatie si Austria sa-si schimbe pozitia în legatura cu aderarea României si Bulgariei la Schengen. De aceea, cel mai convenabil ar fi un compromis, însa, atrage atentia diplomatul, o solutie de decuplare a României de Bulgaria pentru intrarea în Schengen ar fi o greseala. „Odata ce, de la nivelul cancelarului si ministrului de interne, s-a anuntat o anumita decizie, era foarte greu de presupus ca aceasta decizie se schimba la 180 de grade. (...) M-a încurajat ideea ca reuniunea ambasadorilor, COREPER, a fost de acord cu punerea pe agenda (la Consiliul JAI din 8 decembrie - n.r.). De regula, pe agenda la JAI se pune o tema care urmeaza sa fie acceptata prin decizie de catre toti ceilalti”, a aratat Cristian Diaconescu, miercuri seara, la Digi24. „În al doilea rând, si aici am o nuanta fata de pozitionarile inclusiv institutionale din România, si anume separarea de Bulgaria. Este o eroare si produce un anume tip de sprijin tocmai celor care ne genereaza noua probleme. Daca observati, Olanda se refera la Bulgaria, Austria se refera la Bulgaria si România. Cum arata în teren situatia? Bulgaria si România trebuie sa mearga la pachet, nu neaparat pentru ca ar avea simpatii extraordinare, ci pentru ca împreuna închid o zona de securizare de 640 de kilometri în care, daca ambele ar fi în Schengen, vine FRONTEX-ul si practic asigura frontiera externa”, a explicat fostul ministru de externe. MIGRANTII NU TREC PRIN ZONE DE FRONTIERA, CI PRIN „NISE DE OPORTUNITATE” O alta problema observata de Cristian Diaconescu este ca autoritatile din Austria evita sa recurga la cuvântul „refugiati” si folosesc „migranti”. În opinia fostului ministru, Austria se teme sa spuna ca s-ar referi, de fapt, la ucraineni, pentru ca atunci ar intra în contrasens cu spiritul european. „Dar migrantii nu trec prin posturi de frontiera. Migrantii trec prin diverse nise de oportunitate. Într-o forma sau alta. Primirea mea în Schengen îmi incuba obligatia de a pazi frontierele externe ale spatiului Schengen, ca asa spune acordul. Nu-mi vorbi de puncte de frontiera, pentru ca în punctele de frontiera, acordul Schengen exclude anumite tipuri de controale. Daca primesti România fara a primi Bulgaria, bulgarii au si spus-o, intra într-o situatie de respingere. Ei, imaginati-va în acel moment ca un milion de oameni care merg spre nordul Greciei, Salonic, un milion de oameni care merg spre Trieste, spre Italia, vor primi un fel de vama neagra, cum se spune, în Bulgaria. Un transport de marfa pe TIR-uri - cum înteleg ca s-a si dat dispozitie, de altfel, intern, în Bulgaria - este cântarit pe patru cântare si daca depaseste pe o osie o anumita cantitate, nefiind în Schengen Bulgaria, nefiind asociata întregului proces de evaluare, îi aduce transportatorului 18.000 de euro sanctiune. Asta face Bulgaria, daca nu intra în Schengen. Or, din acest punct de vedere, ideea Bucurestiului de a se disocia e una proasta. Este, ma rog, modesta mea parere”, a punctat fostul ministru de externe, recunoscând ca nu stie daca oficial se lucreaza sau nu la aceasta varianta, a disocierii României de Bulgaria. CE SE ÎNTÂMPLA CONCRET ÎN CONSILIUL JAI „Asta este ceea ce am auzit la un moment dat public, prin disociere. Deci, în momentul în care vii în JAI, nu vii la vot, în sensul ca facem tur de masa si ne exprimam votul unul, altul. Nu! Ci pur si simplu supun punctul de pe agenda spre discutie - acceptarea României, Bulgariei si Croatiei ca membri Schengen. Daca punctul de pe agenda nu comporta discutii în rândul mesei, it is so decided, îl consideram aprobat. Daca încep discutiile, care pot fi: în acest moment, România este putin mai avansata decât Bulgaria, numai ca trebuie sa ne gândim ce fel de mecanism juridic aplicam în ceea ce priveste decuplarea României de Bulgaria, dupa care un alt stat, nu stiu cine, spune: nu tine de competenta JAI-ului sa faca acest lucru, deci trebuie sa mutam subiectul la Consiliu. Si pâna când Consiliul nu se hotaraste, amânam decizia. Dau niste exemple. Orice obiectie în legatura cu procesul de largire înseamna votam cine este pentru. Dar daca Austria se abtine, tace. Si daca tace, este consens de aprobare”, a explicat fostul ministru de externe. FRANTA SI GERMANIA SUNT NEDUMERITE DE POZITIA AUSTRIEI În momentul în care Austria face o obiectie, tema pe care o induce, chiar daca nu este direct legata de România, Bulgaria, devine tema de dezbatere în jurul mesei si de aceea pentru Austria era important sa fi reusit sa scoata subiectul Schengen de pe ordinea de zi, ca sa nu fie pusa în situatia de a se de a se exprima prima, de a fi singura. „Pentru ca, din câte stiu, în acest moment, si Germania, si Franta sunt de partea României, Bulgariei si Croatiei. Ambele state îsi exprima nedumerirea în legatura cu pozitia Austriei. Deci Austria chiar se singularizeaza în acest moment”, a aratat Cristian Diaconescu. „Având în vedere totusi masa critica pe care românii au reusit sa o creeze în legatura cu acest subiect, inclusiv cea publica, aceasta sedinta JAI trebuie sa iasa cu o solutie, care sa nu fie maximala. Deci nici nu acceptare pur si simplu, nici o respingere pur si simplu. Aici e vorba mai mult de speranta. România trebuie sa fie profesionista pâna în pânzele albe, pentru ca acel compromis trebuie sa nu compromita. Deci trebuie sa vina si din partea Austriei, si e si Olanda în proiect. Sigur ca nu ne priveste direct pe noi, dar priveste Bulgaria si se pune problema cum s-ar putea, din punct de vedere juridic, decupla. Si atunci, uite ca n-avem solutie, deci asta e, ambii merg la pachet: afara”, a explicat Cristian Diaconescu. CE AR ÎNSEMNA O DECIZIE DE AMÂNARE „BINE COAFATA” El a înaintat si un alt scenariu - o decizie de amânare. „Nu luam o decizie azi, luam o decizie de amânare. Luam o decizie de amânare poate doar în legatura cu aerianul si navalul - problema e pe teren - urmând ca decizia privind libera circulatie, înlaturarea frontierelor terestre, sa se ia dupa o perioada de timp. Aici este o problema”, a atras atentia fostul ministru de externe. „Daca se accepta de catre România si Bulgaria ca aceasta decizie sa sa le separe, de genul: terestru pentru o perioada de timp - România în martie, Bulgaria în octombrie - nu e corect nici pentru România. Eu ma gândesc cum va fi implementata dupa aceea. E ca la negocierea între Ucraina si Federatia Rusa. Conteaza nu neaparat ce ne întelegem acum, ci în ce masura vor executa partile ceea ce ne întelegem. Si în al doilea rând, sa nu fie cu conditionalitati, pentru ca daca iau o decizie de amânare cu conditionalitati este o decizie negativa, bine coafata. În momentul în care nu am conditionalitati si automat fara sa fie nevoie sa facem nimic în plus - eventual sa ne explicam între noi, sa întrebam Frontex-ul, sa vedem de unde au venit oamenii aia, bun, e în regula - dar daca adaug conditionalitati politice, asta nu e o decizie care sa corespunda intereselor României”, a punctat fostul ministru de externe. CE DECIZIE DE COMPROMIS AR FI CONVENABILA LA CONSILIUL JAI Întrebat la ce se asteapta dupa Consiliul JAI de joi, Cristian Diaconescu a spus ca se asteapta ca Austria sa sustina aderarea României si Bulgariei la pachet, pentru a aduce si Olanda în ecuatie. „Ma astept ca România sa iasa cu o solutie pe care o va considera acceptabila politic - aici este o problema de asumare - dar în orice caz, respingerea, dupa parerea mea, este exclusa. Bucurestiul are în acest moment toate conditiile necesare pentru a gasi o solutie de compromis”, a spus Diaconescu. Întrebat care considera ca ar fi un compromis acceptabil, fostul ministru a spus ca ar fi varianta „unui termen dilatoriu”. Si a explicat ce înseamna: „Am decis ca în doua luni, în trei luni, România sa devina stat membru Schengen. Punct. Nu vom mai relua discutia. Din acest punct de vedere, Austria fiind de acord cu aceasta varianta - de aceea spuneam ca e nevoie de presiune - tot expozeul public cu refugiati cade în acest moment. Pentru ca daca dam un termen dilatoriu, urmând sa reevaluam candidatura României, fiti siguri ca Austria a câstigat. Mâine ar trebui sa intram în Schengen. La 1 ianuarie sau la un termen care nu mai este negociabil si fara alte conditii”, a aratat fostul ministru de externe. El a sugerat ca pentru a obtine o astfel de decizie, România îsi poate exercita dreptul de veto în privinta altor chestiuni. Bulgaria deja a amenintat ca se va opune la orice propunere în legatura cu refugiatii. „Ceilalti vor întelege: ma, poate? Ca una e sa zici, alta e sa si poti. Ma, poate? Domnule, poate! Toate datele sunt cunoscute perfect, inclusiv de Austria. Si atunci, pentru ca avem si situatia României si pentru ca detasarea de Croatia da un anume semnal înauntrul UE - ca noi avem o a doua foaie sub masa, Europa cu mai multe viteze, noi am uitat ce a facut Juncker (fostul presedintele al Comisiei Europene - n.r.). Nu cred ca e momentul. Si fata de Federatia Rusa. Vine iarna, poate va încerca sa maximizeze niste vulnerabilitati, astia sunt la frontiere. Deci, în conditiile astea, hai sa gasim o formula care sa dea un orizont de asteptare corespunzator tuturor. Poti sa amâni si Croatia trei luni, nu e o problema, ca a stat 11 ani, ca si noi. Repet, tine numai de profesionalism. Acolo, în sala, dar si în Centrala, în modul în care te mobilizezi în diverse capitale - sa-l faci pe occidental partenerul tau, sa vina el cu solutia! Din bilateral, între tine si Austria, în momentul asta, nu iese solutia. Sa-l faci pe el sa vina cu solutia!” - a explicat fostul sef al diplomatiei.
