Pâna în anul 2025, 90- din populatia Uniunii Europene (UE) care îndeplineste criteriile de screening ar trebui sa fie testata pentru cancerul de sân, de colon si de col uterin. Aceasta recomandare a Uniunii Europene a Sanatatii pentru diagnosticarea timpurie a bolilor oncologice face parte din Planul European pentru Combaterea Cancerului. Scopul modificarilor propuse este de a creste numarul de examinari, prin acoperirea mai multor grupuri tinta si mai multor forme de cancer. Aceasta masura a fost luata ca urmare a faptului ca, potrivit statisticilor, în 2020 aproximativ 2,7 milioane de oameni din UE au fost diagnosticati cu cancer si peste 1. 300.000 si-au pierdut viata din cauza acestor boli. Practic, se estimeaza ca unul din doi cetateni din UE va dezvolta cancer de-a lungul vietii, cu consecinte de lunga durata asupra calitatii vietii si doar jumatate din toti pacientii cu cancer vor supravietui. În acest context, îmbunatatirea detectarii timpurii este unul dintre cele patru domenii cheie din Planul European pentru Combaterea Cancerului. ”Indiscutabil, aceste masuri vor salva multe vieti. De exemplu, la Maternitatea Cuza Voda noi facem deja gratuit testul Babes Papanicolau, pentru a putea depista în stadii incipiente cancerul de col uterin. Mai mult, în acest moment se monteaza un mamograf performant pentru screeningul cancerului mamar si, speram, ca din luna ianuarie femeile sa se poata adresa spitalului pentru a face gratuit aceasta examinare medicala. Facem aceste investigatii pentru ca, realmente, în România, aceste doua tipuri de cancer sunt extrem de frecvente”, a precizat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu, medic primar ginecolog la Maternitatea ”Cuza Voda”. Schimbarile urmaresc sa accelereze adoptarea screening-ului pentru cancerul de sân, colorectal si de col uterin din grupurile tinta pâna în 2025. Astfel, screening-ul va acoperi cancerele care reprezinta împreuna aproape 55- din toate cazurile noi diagnosticate în UE în fiecare an. Cine intra în grupul tinta de testare În ceea ce priveste cancerul de sân, noua schema largeste grupul tinta pentru screening si include femei cu vârsta cuprinsa între 45 si 74 de ani. Initial planul lua în calcul doar femeile cu vârsta între 50 de ani si 69 de ani. Testarea papilomavirusului uman (HPV) este recomandata femeilor cu vârsta cuprinsa între 30 si 65 de ani la fiecare 5 ani sau mai mult pentru a detecta cancerul de col uterin, tinând cont de starea vaccinarii împotriva HPV. ”Din pacate, România se afla printre tarile cu o morbiditate si o mortalitate prin cancer de sân si col uterim extrem de importanta. Nu am sa înteleg niciodata cum poti sa alegi sa mori, din neglijenta si lipsa de educatie sanitara, de o boala care este perfect tratabila, cum este cancerul de sân. Am vazut paciente care au venit la spital dupa 3-4 ani dupa ce le-au fost depistate formatiuni tumorale mamare. Si au venit când aveau deja metastaze. Este de neacceptat”, a adaugat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu. Triajul cancerului colorectal este recomandat pentru persoanele cu vârsta cuprinsa între 50 - 74 de ani prin imunochimie fecala pentru a determina urmarirea potentiala prin endoscopie/colonoscopie. Mai mult, sunt de parere specialistii, screening-ul tinta ar trebui extins pentru a se diagnostica cancerul de prostata, plamâni si cancerul la stomac. ”Aceste recomandari vor sprijini eforturile UE de prevenire a afectiunilor oncologice si vor compensa lacunele cauzate de impactul COVID-19 asupra diagnosticului si grijilor legate de cancer", a declarat Stella Kyriakides, comisar pentru sanatate si siguranta alimentelor în Comisia Europeana. Pentru implementarea noilor recomandari este planificata o asistenta financiara în valoare de 38,5 milioane de euro în cadrul programului EU4Health si 60 de milioane de euro în cadrul Horizon Europa. ”Este perfect ca se aloca sume importante pentru screeningul acestor tipuri de cancer. Dar nu este suficient. Aceste eforturi financiare trebuie dublate cu educatie sanitara, în primul rând în scoli, dar si pentru restul populatiei. Este o falsa pudoare sa spui ca îti este rusine sa mergi la ginecolog, mai ales ca sunt si multe femei în aceasta specialitate. Pe de alta parte, sistemul medical din România ar trebui sa se organizeze mai bine, dupa modelul tarilor mai dezvoltate din acest punct de vedere. De exemplu, în aceste tari, femeile depistate cu cancer se afla într-o baza de date si sunt invitate periodic, la 2-3 ani, în functie de situatie, prin scrisori medicale, pentru a fi reevaluate de catre medicul lor curant. Si, astfel, lucrurile sunt tinute sub control”, a explicat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu. Comisia va oferi finantare suplimentara pentru programele de screening în cadrul programului EU4Health pentru 2023. Sprijinul poate fi oferit si de Fondurile europene regionale, de coeziune si sociale. Înca trei tipuri de cancer incluse în screening Pâna la sfârsitul anului 2025 se doreste extinderea screeningului, în afara suferintelor de sân, colon si col uterin, avându-se în vedere înca 3 tipuri de cancer: cancerul pulmonar, cancerul de prostata si cancerul de stomac. Vor fi vizati fumatorii actuali si fosti fumatori ”înraiti” cu vârsta cuprinsa între 50-75 de ani. Screeningul pentru cancerul de prostata la barbatii cu vârsta de pâna la 70 de ani se va face pe baza testarii antigenului specific prostatei si a rezonantei magnetice nucleare (RMN) ca examen de urmarire iar pentru cancerul gastric se va testa pentru Helicobacter pylori si vor fi supravegheate leziunile gastrice precanceroase în zonele cu incidenta si mortalitate ridicate din cauza acestei afectiuni. Recomandarea acorda o atentie deosebita accesului egal la screening, nevoilor anumitor grupuri socio-economice, persoanelor cu dizabilitati si persoanelor care traiesc în zone rurale sau îndepartate.
