Ministrii de interne din Uniunea Europeana se reunesc joi la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI), având ca prim punct pe ordinea de zi Spatiul Schengen si extinderea sa catre România, Bulgaria si Croatia, o tema care în ultimele saptamâni a stârnit foarte multe discutii, controverse si agitatie politica, mai ales dupa ce Austria a anuntat ca îsi mentine împotrivirea fata de aderarea României si Bulgariei la spatiul european de libera circulatie. „Ministrii vor discuta despre aplicarea integrala a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croatia si România si vor urmari sa adopte decizii în aceasta privinta. Ministrii vor evalua, de asemenea, situatia generala a spatiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Acestia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranti si pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, este anuntul facut miercuri de Consiliul UE, care a fost salutat de clasa politica româneasca în conditiile în care existau temeri ca Austria ar putea cere scoaterea acestui subiect de pe agenda. PROGRAMUL CONSILIULUI JAI Pentru ca se discuta despre tema Schengen, în marja Consiliului JAI va avea loc mai întâi o reuniune a Consiliului Schengen, programat la ora locala 10:00 (11:00, ora României), dupa care Consiliul JAI propriu-zis va avea loc de la ora locala 12:25 (13:25, ora României). În prezent la Spatiul Schengen au aderat 26 de tari. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeana: Norvegia, Islanda, Elvetia si Lichtenstein, în timp ce patru state - România, Bulgaria, Croatia si Cipru - sunt membre UE, dar nu au fost admise în Schegen. Orice decizie legata de Spatiul Schengen trebuie discutata mai întâi în Consiliul Schengen, din care fac parte toate tarile care au fost primite în spatiul de libera circulatie. Sosirile ministrilor de interne sunt prevazute începând cu ora locala 9:00 (10:00 ora României), atunci când sunt de asteptat si scurte declaratii, în special din partea lui Vít Rakušan, ministrul ceh de interne, care va prezida reuniunile, întrucât Cehia detine presedintia Consiliului UE. Alte teme de discutie în Consiliul JAI se refera la migratie si azil, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, abuzuri sexuale asupra copiilor si rezilienta infrastructurii critice. Primele declaratii în urma Consiliului JAI, care vor fi facute de ministrul ceh de interne, sunt asteptate în jurul orei 13:15 (14:15, ora României), dupa care urmeaza o pauza de prânz, iar ministrii de interne din UE îsi vor relua discutiile de la ora 15:15 (16:15, ora României). Conferinta de presa finala, de la încheierea reuniunii, este programata la ora 19:00 (20:00, ora României), potrivit programului transmis de Consiliul UE. SCHENGEN, UN VIS DE 11 ANI România si Bulgaria asteapta din 2011 sa intre în Schengen, în timp ce în cazul Croatiei, care a aderat la UE în 2013, pare sa existe mai multa disponibilitate pentru aderare. Aderarea la spatiul de libera circulatie Schengen aduce avantaje atât economice, cât si pentru cetatenii obisnuiti. În tarile care fac parte din spatiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o calatorie în interiorul aceleiasi tari. Cei care calatoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu masina personala nu vor trebui sa se mai prezinte la controlul pasapoartelor. Pentru economie înseamna ca vor disparea timpii de asteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre. De-a lungul timpului, au existat mai multe decizii favorabile intrarii României si Bulgariei în Schengen atât din partea Parlamentului European, cât si din partea Comisiei Europene. Numai ca în acest caz decizia apartine Consiliului UE, în speta liderilor UE, iar unele state membre au ridicat diverse obiectii legate cu precadere de capacitatea celor doua tari de a avea un control eficient la granite, în conditiile în care aveau probleme de coruptie, consemnate ca atare în rapoartele monitorizarii din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV). Franta si Germania au fost principalele voci care se opuneau de multi ani intrarii României în Schengen, iar anul acesta, odata cu ridicarea MCV, ele au fost convinse sa renunte la veto. Treptat, au fost înlaturate reticentele si în cazul altor state, în special nordice. România a trecut cu bine doua evaluari tehnice voluntare în ultima vreme si în cele din urma a convins si Olanda si Suedia, astfel ca pâna în ultima clipa un singur stat a ramas potrivnic: Austria. În cazul Bulgariei, e vorba si de Olanda. Decizia Vienei, vazuta în mare masura ca având de-a face cu bucataria electorala interna, a activat clasa politica româneasca. S-a mobilizat sperând ca va putea smulge în ultima clipa acceptul si au fost puse în miscare familiile politice europene. Pe de alta parte, argumentele Austriei, legate de o gestionare proasta la frontiere care ar exista în cazul României si Bulgariei, sunt contrazise de cifre, iar Viena se gaseste cumva izolata în Consiliul JAI. În cazul Bulgariei, face însa tandem cu Olanda. CE AR FI DE ASTEPTAT LA CONSILIUL JAI Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat miercuri seara, într-o conferinta de presa cu liderul PPE, Manfred Weber, ca ministrul de interne al tarii sale are „un nou calendar pentru primavara urmatoare” în ceea ce priveste aderarea României si Bulgariei la Schengen. El a sugerat, de asemenea, ca România nu ar urma sa fie decuplata de Bulgaria în privinta aderarii la Schengen. Europarlamentarul Rares Bogdan, care a fost la reuniunea PPE de la Viena si a avut ocazia sa vorbeasca cu Nehammer, a declarat ca ar fi vorba despre luna martie ca nou termen al aderarii României la Schengen. Pe de alta parte, el a dezvaluit ca nu a putut avea o discutie concreta si cu argumente solide din partea interlocutorului austriac, care, în plus, ar fi acuzat ca sefi ai unor companii austriece din România s-ar fi plâns de „presiuni” din partea unor autoritati ale statului român cu privire la facilitarea sau directionarea unui „anumit vot” în Consiliul JAI. Si liderul PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, a marturisit, dupa discutiile cu cancelarul austriac Karl Nehammer privind admiterea României în Schengen, ca a fost una dintre cele mai tensionate întâlniri politice la care a participat, calificându-l pe seful Guvernului de la Viena drept un lider ce insista cu încapatânare asupra unor argumente ridicole. „Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar aceasta palma nemeritata nu va fi uitata usor”, a spus Tomac. La rândul sau, europarlamentarul Dragos Tudorache a schitat câteva scenarii si solutii care înca mai sunt posibile. Una dintre ele ar fi ca subiectul Schengen sa fie dus de presedintele Klaus Iohannis în Consiliul European ce va avea loc saptamâna viitoare. Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu este de parere ca sunt putine sanse ca la Consiliul JAI sa mai existe o rasturnare de situatie de ultim moment, iar Austria sa-si schimbe pozitia radical în legatura cu aderarea României si Bulgariei la Schengen. De aceea, cel mai convenabil ar fi un compromis, însa, atrage atentia diplomatul, nu orice fel de compromis ar fi o veste buna. În plus, o solutie de decuplare a României de Bulgaria pentru intrarea în Schengen ar fi o greseala, a explicat diplomatul. Întrebat care considera ca ar fi un compromis acceptabil, fostul ministru a spus ca ar fi varianta „unui termen dilatoriu” fara alte conditionari. Si a explicat ce înseamna: „Am decis ca în doua luni, în trei luni, România sa devina stat membru Schengen. Punct. Nu vom mai relua discutia. Din acest punct de vedere, Austria fiind de acord cu aceasta varianta - de aceea spuneam ca e nevoie de presiune - tot expozeul ei public cu refugiati cade în acest moment. Pentru ca daca dam un termen dilatoriu, urmând sa reevaluam candidatura României, fiti siguri ca Austria a câstigat. Mâine ar trebui sa intram în Schengen. La 1 ianuarie sau la un termen care nu mai este negociabil si fara alte conditii”, a aratat fostul ministru de externe. El a sugerat ca pentru a obtine o astfel de decizie, România îsi poate exercita dreptul de veto în privinta altor chestiuni de pe agenda UE. Bulgaria deja a amenintat ca se va opune la orice propunere în legatura cu refugiatii, în cazul unui refuz al aderarii la Schengen. Politologul Cristian Pîrvulescu crede ca se poate spera pâna în ultimul moment într-o decizie favorabila României la Consiliul JAI, dar subliniaza ca este vorba despre o problema de agenda interna a Austriei, de natura electorala, de unde si termenul unei amânari pâna în primavara. „Lucrurile pot sa se schimbe peste noapte. Analiza autoritatilor române arata ca autoritatile austriece sunt izolate si aceasta izolare creeaza tensiune. Mâine (joi - n.r.) vom vedea cum va merge Austria, daca ma întrebati pe mine, va merge pâna la capat, pentru ca au alegeri”, a spus Pîrvulescu, aratând ca pâna si presa austriaca este critica la adresa guvernului.
