La 1 mai este sarbatorita anual, în peste 90 de tari din întreaga lume, Ziua internationala a muncii, cunoscuta si sub denumirile de Ziua muncii sau Ziua internationala a muncitorilor. În 1884, în cadrul Conventiei nationale de la Chicago, Federatia Organizatiilor Mestesugaresti si a Uniunilor Sindicale (mai târziu, Federatia Americana a Muncii) a initiat introducerea unei rezolutii care stipula ca durata unei zile legale de munca sa aiba opt ore sau saptamâna de lucru sa aiba 48 de ore. Muncitorii aveau dreptul doar la o singura zi de odihna pe saptamâna. În anul urmator, Federatia si-a reiterat proclamatia declarând ca aceasta va fi sustinuta de greve si demonstratii. Muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au organizat manifestatii în ziua de 1 mai 1886, pentru a-si sustine cauza. Cea mai mare demonstratie a avut loc la Chicago, unde au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 erau în greva. Însa, trei zile mai târziu, în Piata Haymarket din Chicago, unde numarul grevistilor ajunsese la peste 65.000, lucrurile au escaladat si politia a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morti si raniti. În 1889, revendicarile muncitorilor americani au ajuns în Franta. La 20 iulie 1889, cu prilejul primului Congres al Internationalei a II-a, întrunit la Paris, s-a stabilit ca la data de 1 mai sa fie sarbatorita Ziua internationala a muncii, cu acest prilej fiind organizate demonstratii pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago, dar si de a determina autoritatile sa accepte ziua de lucru de opt ore. Aflati amanunte de pe agerpres.ro.
