VIDEO Mehmet vs Vlad, în topul Netflix din România: Ce stă în picioare și ce este discutabil din punct de vedere istoric în filmul realizat de un regizor turc

Sezonul II din seria Ascensiunea imperiilor: Otomanii îi prezinta pe Fatih Sultan Mehmet si pe Vlad Tepes, o docudrama în sase episoade realizata de regizorul turc Emre Sahin. Filmul prezinta aspecte din viata lor, de la copilaria petrecuta la curtea otomana la secvente din evolutia lor ulterioara ca adulti. Pe de o parte, îl avem pe Mehmet al II-lea, care îndeplineste profetia profetului Mahomed în ceea ce priveste cucerirea Constantinopolului, iar de cealalta parte pe Vlad Tepes, domnitorul valah, crescut si educat la curtea Sultanului. Mehmet, tânarul de abia 19 ani care a cucerit Constantinopolul, instruit pentru a face fata provocarilor politice si strategice pare dezorientat ca Vlad, ”fratele lui” cu care a copilarit, se dovedeste a fi nerecunoscator otomanilor, care au avut grija de el. Serialul începe cu o secventa din 1461: Mehmet este naucit de un vis care-i provoaca teama cu privire la destinul sau. În vis, domnitorul român îl ucide în lupta. Ca si în sezonul 1, Mara Brancovici este cea care-l îmbarbateaza si-l sfatuieste în privinta pasilor de urmat. Filmul se bazeaza pe fapte istorice, dar este completat cu dialoguri improvizate. Din punct de vedere al turcilor, filmul pune accent pe umanitatea imperiala, pe rolul Curtii în dezvoltarea aptitudinilor lui Vlad Tepes, cât si în pregatirea sa pentru a fi folositor Imperiului Otoman ca domn supus în Valahia. Naivitatea turcilor este tipica în perioada Imperiului. Ei prefera sa vada partea pozitiva în dauna faptelor. Pe de alta parte, filmul are legatura cu ideologia neo-otomanista a lui Erdoğan. Prin acest gen de filme, regimul Erdogan a reusit sa le insufle turcilor mândria trecutului, cât si dorinta de a reveni acolo unde Imperiul Otoman ajunsese. Pare ca decizia lui Vlad al II-lea din 1442 de a-si lasa copiii prizonieri lui Murad al II-lea ar fi un fapt banal. Dar nu trebuie sa uitam ca moda otomanilor de a-si omorî copiii baieti, fratii viitorului Sultan, a aparut la Constantinopol. Filmul îl înfatiseaza pe Radu, fratele lui Vlad Tepes ca un personaj echilibrat, inteligent, manierat si supus. În antiteza, fratele sau, Vlad, apare ca un personaj însetat de sânge si de metode de tortura inumane. Gândul lui Mehment al II-lea cum ca” viata ar fi mai usoara daca tu ai fi în locul lui Vlad” îl prezinta pe Radu ca un experiment reusit a ceea ce otomanii ar fi asteptat si de la Vlad. Pentru ca deciziile de atunci sa fie cât mai bine întelese este nevoie ca sa tinem cont de mentalitatea vremurilor.  Vlad Tepes nu mai plateste tribut dupa instalarea pe tron. Astfel de razvratiri erau dese în cadrul Imperiului. Aici se ridica o întrebare: cum de i-a tolerat Mehmet al doilea nesupunerea lui Vlad? Genialul lider Mehmet al II-lea venise cu o tehnica inovatoare chiar si pentru propria sa armata în ceea ce priveste cucerirea Constantinopulului. Cum de i-a acceptat atât de usor firea razvratita si l-a pus totusi pe tron, chiar daca în film Vlad este prezentat ca ”fratele” lui Mehmet? Clarificarea Sultanului în privinta lui Vlad Tepes si a intentiilor lui are loc dupa ce domnitorul valah îl opreste pe Hamza Bey venit ca sol, apropiat al lui Mehmet al II-lea. Acesta sfârseste tras în teapa. Mehmet cere în film o întâlnire la Giurgiu cu Vlad Tepes pe care acesta din urma o refuza. O alta idee care pare discutabila este aceea ca dupa ce Vlad Tepes îi masacreaza solii lui Mehemt face o incursiune de 800 km în Bulgaria controlata de Imperiul Otoman, unde ucide femei, copiii, barbati si incendiaza satele. O prima observatie ar fi ca Bulgaria nu are 800 km oricum am masura distanta. Apoi, daca Bulgaria era controlata de Imperiul Otoman, cum de a reusit un domnitor valah sa atace si sa ucida tot ce-i iese in cale? Mai mult, pe g4media


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi