Boboteaza este sarbatorita pe 6 ianuarie si, împreuna cu ziua Sfântului Ioan Botezatorul, praznuit pe 7 ianuarie, marcheaza finalul perioadei de 12 zile a sarbatorilor de iarna, care încep în Ajunul Craciunului. De Boboteaza si de Sfântul Ioan, în functie de fiecare zona a tarii, se colinda, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub perna ca sa îsi viseze ursitul, iar barbatii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncata de preot în apa. "Se crede ca, la Boboteaza, când preotul introduce crucea în apa, toti dracii ies din ape si ratacesc pe câmp, pâna ce trece sfintirea apelor; dar nimeni nu îi vede, în afara de lupi, care se iau dupa ei si îi omoara unde îi pot prinde; sau, atunci când „se pusca”, în timp ce apa este sfintita, de asemenea, când oamenii striga, dupa sfintirea apei, „chiraleisam”, atunci diavolii fug si se ascund; de altfel, credinta ca apele, curgatoare sau statatoare, sunt la Boboteaza sfintite este atestata în toate zonele etno-folclorice ale României; acesta este si motivul pentru care, la Boboteaza, se stropesc cu apa grajdurile, vitele, uneltele, zestrea fetelor etc.; în Muscel, oricât de frig ar fi, flacaii se scalda în râu; acelasi obicei îl practica si fetele în unele zone ale Transilvaniei". (Romulus Antonescu - Dictionar de simboluri si credinte traditionale românesti (2016). Boboteaza reprezinta o sarbatoare importanta pentru crestinii ortodocsi si catolici. Catolicii sarbatoresc pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaza anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirna si tamâie, iar ortodocsii celebreaza botezul Mântuitorului în apele Iordanului de catre Sfântul Ioan Botezatorul. Obiceiuri si traditii Potrivit traditiei populare, în noaptea de Boboteaza, fetele tinere îsi leaga pe inelar un fir rosu de matase, pun o ramurica de busuioc sub perna si îsi viseaza ursitul. De asemenea, se spune ca fetele care cad pe gheata în ziua de Boboteaza se vor marita în acel an. Se mai crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii înainte de ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile. De Boboteaza nu se spala rufe, sunt interzise certurile în casa si nu se împrumuta nimic. Un alt obicei mai este întrecerea barbatilor înot dupa cruce. Preotul arunca o cruce în apa si mai multi barbati se arunca pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeste binecuvântarea preotului si se considera ca va avea noroc tot restul anului. În trecut, barbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul tarii. În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, la una dintre ele acasa, si aduceau mâncare si bautura, cântau si dansau. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care le apareau în cale, îi duceau la râu si îi amenintau cu aruncatul în apa. În alte zone ale lumii, traditiile si obiceiurile de Boboteaza sunt diferite. În Franta, pe vremuri se gatea "la galette des rois”, o placinta care se împartea, potrivit obiceiului, în tot atâtea felii câti oameni erau la masa si una în plus, denumita "a Bunului Dumnezeu” sau "a Fecioarei”, care era data primului sarac. În prezent se ascunde o figurina, sub forma unui rege mag, în interiorul placintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în portia sa va fi regele zilei. În Olanda si în Belgia se prepara un desert cu crema de migdale, în care se ascunde o figurina sub forma unui mag, la fel ca în Franta. Membrul cel mai tânar din familie se aseaza sub masa si alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei îsi alege si o regina. Pe timpul zilei, copiii merg cu steaua din casa în casa pentru a primi dulciuri si mandarine. Sfântul Ioan Botezatorul Dupa Boboteaza, în ziua de 7 ianuarie, se sarbatoreste Sfântul Ioan Botezatorul. Se spune ca în dimineata zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie sa se stropeasca cu agheasma, pentru a fi feriti de boli în timpul anului. De asemenea, conform traditiei populare, se spune ca dupa Sfântul Ion "se boteaza gerul”, adica temperaturile încep sa creasca. De Sfântul Ioan, exista obiceiul numit "Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la portile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar acestia dadeau o petrecere. În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtati prin sat pâna la râu, unde erau botezati. Sfântul Ioan mai este numit si Înaintemergatorul, pentru ca este cel care a anuntat venirea lui Hristos. Parintii lui sunt preotul Zaharia si Elisabeta, care erau rude cu parintii Fecioarei Maria, Ioachim si Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia ca sotia sa va naste un fiu la batrânete si se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru si a ramas mut pâna când Elisabeta a nascut. Potrivit învataturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. Sotia fratelui lui Irod a fost cea care a poruncit sa i se taie capul lui Ioan Botezatorul, din ura, la un ospat de ziua lui Irod.
