Judetele de unde „fug” locuitorii au aceleasi trasaturi: le lipsesc industriile performante si serviciile de calitate. Datele provizorii ale Recensamântului Populatiei si Locuintelor 2021 confirma statutul Iasului drept cel mai populat judet, cu ceva mai mult de 760 de mii de locuitori. Principalul concurent, multa vreme Nr 1 pe tara, Prahova, a pierdut în ultimii 10 ani peste 67 de mii de locuitori, adica 9 la suta din populatia consemnata la Recensamântul 2011. Populatia Iasului a scazut în tot acest timp cu 11,5 mii de persoane – numar similar Clujului, care completeaza, la fel ca acum un deceniu, podiumul judetelor dupa numarul de locuitori. CITESTE SI: Recensamânt: cum a evoluat populatia Iasului în ultimii 160 de ani Împotriva curentului se situeaza Ilfovul, care a crescut cu 154 de mii de locuitori, în vreme ce Bucurestiul pe care îl înconjoara a scazut cu 166 de mii. Este vorba de populatia rezidenta, stabila, cea care nu si-a schimbat domiciliul în ultimele 12 luni dinaintea datei luate ca referinta pentru ultima chestionare nationala, respectiv 1 Decembrie 2021. Domiciliatii, mai numerosi decât rezidentii La Iasi, exista o diferenta uriasa între populatia rezidenta si cea dupa domiciliu, estimata la mijlocul anului trecut la 985 de mii de persoane. Diferenta de aproximativ 225 mii de persoane reprezinta migratia externa si/sau interna – adica, de exemplu, zecile de mii de cetateni din Republica Moldova „stabiliti” cu domiciliul în Iasi ca sa-si recapete cetatenia româna si zecile de mii de studenti veniti la universitatile iesene. Datele oferite de Institutul National de Statistica mai arata un motiv pentru care populatia Iasului este relativ constanta: timp de cel putin 6 luni consecutive pe an, din mai pâna în octombrie, sporul natural este pozitiv, o reala performanta în România, unde regresul este vizibil în aproape toate judetele. Cele trei judete care au marcat cresteri de populatie între recensamintele din 2011 si 2021, Ilfov, Bistrita-Nasaud si Suceava, apar, de asemenea, cu mai multe luni pe an în care numarul nasterilor îl depaseste pe cel al deceselor. În august trecut, s-au nascut mai multi copii la Suceava decât la Iasi, 902 fata de 852. În consecinta, si sporul natural din judetul vecin a fost mai mare, 259 fata de 72 în Iasi. Iasul si Suceava îsi disputa întâietatea si la numarul de casatorii – dupa Bucuresti, evident. Pe de alta parte, celelalte judete din Moldova au pierdut mai putini localnici în ultimii zece ani decât majoritatea judetelor din tara. Cel mai mare regres l-a înregistrat Galatiul, care numara cu aproape 40 de mii mai putini locuitori decât în 2011 (-7,33 la suta), iar cel mai mic, Vrancea, 5 mii (-1,47 la suta). Un vârf de sarcina la intrarea în UE O comparatie între ultimele trei recensaminte indica un anumit tipar în evolutia efectivului de locuitori. Desi „rupta” în deceniul 2002-2011 de un eveniment care schimbat destinul întregii tari – accederea în Uniunea Europeana, cu eliminarea vizelor – tendinta aratata în 2002 este reluata 20 de ani mai târziu. Pâna si viteza cu care scade populatia României s-a stabilizat în jurul a 5 procente/ 10 ani. Procentual, furnizorul incontestabil de emigranti este judetul Caras-Severin – „emigranti” fiind toti cei care aleg sa paraseasca judetul. Ponderea lor nu a scazut niciodata sub 11 la suta, iar asta a pus judetul pe primul loc, cu exceptia anilor de dinainte si de dupa 2007, când au fost depasiti net de alte 11 judete, jumatate dintre ele din Moldova. CITESTE SI: Iasul "aspira" tineri din alte judete, tinându-si populatia constanta, chiar daca scade natalitatea Podiumul depopularii la Recensamântul din 2002 este identic cu cel din 2021: Caras, Teleorman si Hunedoara, judete care si în 2011 s-au tinut aproape de acest vârf. Atunci s-a impus Tulcea, cu o scadere record de aproape 17 la suta. De altfel, Tulcea este acum primul judet a carui populatie a scazut sub pragul de 200 de mii de locuitori. Ce au în comun perdantii Dar ce caracterizeaza judetele Caras-Severin, Teleorman, Hunedoara, Braila, Olt, Mehedinti, Tulcea, Dolj si Prahova, adica Top 10 al perdantilor? E simplu: lipsa unor industrii performante, dar si a unor servicii bine puse la punct – cum ar fi turismul pentru trei dintre ele, Tulcea, respectiv Prahova si Hunedoara. Aceasta trasatura comuna se remarca si într-un top cantitativ, dupa numarul locuitorilor care aleg sa plece. De data asta, Capitala este pe primul loc, la fel ca în 2002, iar Teleorman, Hunedoara si Prahova sunt abonate la acest Top 10 la fiecare recensamânt. Daca Bucurestiul si-a permis sa piarda 350 de mii de locuitori din 1992 încoace, Hunedoara a ramas fara 185 de mii, Prahova, cu 180 de mii mai putini, iar Teleormanul, minus 160 de mii în toti acesti ani. Ultimele doua ar avea scuza ca sunt judete captive ale Bucurestiului, furnizoare de forta de munca în cautarea unor conditii de munca mai bune. Ceva mai departe, depopularea Galatiului s-a accelerat dupa restrângerea activitatii combinatului. Cu 145 de mii de oameni care au ales sa plece în ultimii 30 de ani, este cel mai afectat judet din Moldova. Bacaul, desi nod de trafic – însa numai din punct de vedere geografic, pe harta – a pierdut 120 de mii de locuitori. La celalalt capat al clasamentului, lânga un Ilfov tot mai dens, stau si judete care au platit scump în anii trecuti, precum Suceava, acum pe plus, si Brasov, cu o restrângere de populatie mai mica de o jumatate de procent fata de 2011. Iasul si Clujul se regasesc tot aici, dar Timisul s-a distantat pe la jumatatea clasamentului. Acestor rezultate provizorii le urmeaza în primavara cele pe localitati, care vor arata alte tendinte – cel mai probabil concentrarea în jurul marilor orase, asa cum arata modelul Ilfov-Bucuresti. FOTO - GRAFIC: Cum a ajuns Iasul cel mai populat judet
