Fostul viceprimar din Ciurea a încasat timp de sase ani subventiile europene acordate pentru pasunea comunala. Elena Toma a beneficiat de sprijinul a trei angajati ai primariei, care au ajutat-o în falsificarea actelor ce atestau ca ar fi arendat pasunea. Faptele au iesit la iveala abia la a saptea cerere depusa la APIA, din cauza unor inadvertente cu privire la o suprafata de doar 0,4 ha. Tribunalul iesean a acordat doar o pedeapsa cu suspendare, constatând prescriptia raspunderii penale pentru cei trei complici. Procurorii mai încearca sa obtina o condamnare în fata Curtii de Apel. Metoda de lucru a celor patru era simpla. Cererile de plata depuse la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura trebuie însotite de mai multe documente, cel mai important fiind titlul de proprietate sau contractul de arendare ce atesta dreptul de exploatare a suprafetei pentru care se solicita subventia. Dreptul legal de folosinta a pasunii comunale era demonstrat prin intermediul unui contract de arendare falsificat, în care erau trecute alte date privind durata si partile contractante. Cererile erau depuse de Toma ca reprezentant al Asociatiei Crescatorilor de Animale Ciurea 2008 si însotite de adeverinte întocmite de Petronela Bejan, agent agricol în cadrul primariei comunei, Sorinel Manolache, inspector în cadrul compartimentului Registru Agricol si Ioan Nicolaev, coleg de birou cu acesta din urma. Functionarii falsificau si înregistrarile din registrul agricol referitoare la suprafetele administrate de asociatie. Activitatea grupului era usurata de faptul ca Toma avea printre atributii, ca viceprimar, colaborarea primariei chiar cu APIA. Pe parcursul celor sase ani în care grupul a falsificat cererile catre APIA, Elena Toma a solicitat si primit subventii pentru suprafete cuprinse între 145 si 196 ha din pasunea comunala. În total, ea a încasat în contul propriu 407.200 lei. Circuitul aparent infailibil s-a rupt atunci când APIA a verificat, în 2014, declaratia de suprafata depusa de asociatie. Cele 144,65 ha pentru care se cereau subventii cuprindeau si o suprafata de 0,4 ha mentionata într-un contract de arendare. Terenul apartinea unui localnic, vecin cu pasunea comunala. Contractul nu era înregistrat în Registrul agricol al comunei si deci nu putea face obiectul cererii de plata pentru 2015. Verificarile ulterioare au dus la trimiterea în judecata a celor patru pentru folosirea de documente false vizând obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene. Dosarul a fost trimis în instanta de catre DNA în 2020, iar timpul s-a scurs în favoarea inculpatilor. Anul trecut, Curtea Constitutionala a decis ca în perioada 2018-2022 cursul prescriptiei raspunderii penale nu a mai fost întrerupt de niciun act procedural. Pentru cei trei functionari ai primariei Ciurea, al caror rol în afacere fusese minor, acest fapt a echivalat cu constatarea prescriptiei si, ca urmare, cu încetarea procesului penal. În cazul Elenei Toma, magistratii Tribunalului au luat în calcul vârsta de aproape 60 de ani a acesteia, studiile superioare, ca si lipsa antecedentelor penale. Ei au condamnat-o la 2 ani si 6 luni de închisoare, dar cu suspendarea executarii pe durata unui termen de supraveghere tot de 2 ani si 6 luni. În plus, femeii i s-a interzis sa mai ocupe o functie publica sau sa candideze timp de doi ani. Ea va trebui totodata sa returneze banii încasati nelegal. Sentinta a fost contestata de procurori, dosarul intrând pe rolul Curtii de Apel. Aceasta urmeaza sa reanalizeze dosarul dupa vacanta judecatoreasca, la mijlocul lunii septembrie.
