Orice demers stiintific, implicit sociologic, începe cu definirea conceptelor, cu o definitie, pentru ca toata lumea sa stie despre ce vorbim. În cazul ne fata, trebuie sa lamurim ce este o „problema” si ce anume o face sa fie „sociala”. De pilda, consumul de alcool sau droguri poate sa fie o problema individuala sau poate sa devina sociala la un moment dat. În genere, problema sociala este un dezechilibru, o disfunctie la nivelul societatii, sau un eveniment care afecteaza oamenii negativ, despre care exista perceptia ca poate fi rezolvata prin anumite masuri din partea statului (strategii, politici, metode, tehnici si proceduri de interventie) si/sau din partea mediului neguvernamental. Sociologii considera ca o problema este sociala atunci când implica un numar semnificativ de oameni si/sau determina consecinte care afecteaza anumite sisteme sociale. Dar, oare, ce înseamna „un numar semnificativ de oameni”? Si un singur om poate sa constituie o „problema sociala” prin pozitia si statutul pe care îl ocupa în societate, prin „centralitatea” detinuta în cadrul retelelor sociale, prin consecintele deciziilor pe care le ia pentru mase întregi de oameni. Stilul de lucru autoriar, ermetic, discretionar al unui conducator/lider/manager poate genera o stare de anomie (absenta normelor sau o tulburare sociala intensa) în societate. Sociologul Ch. Wright-Mills considera ca pentru a analiza o problema sociala (stare de conflict) trebuie sa identificam care sunt valorile sociale amenintate sau atacate. Aceeasi abordare este împartasita si de R.K. Merton & R.A. Nisbet, pentru care problema sociala este „o discrepanta semnificativa” între valorile sociale si ceea ce se întâmpla în realitatea concreta. În unele societati, saracia nu este vazuta ca o problema sociala, deoarece este asumata istoric si cultural, fiind o consecinta a unui mod de stratificare sociala, care actioneaza latent (atitudine pasiva), fara a trezi interesul opiniei publice, media, sau al decidentilor politico-adminstrativi. Pentru a analiza o problema sociala trebuie sa vedem care sunt cauzele care o genereaza, factorii care îi influenteaza evolutia, consecintele pe care le determina la nivel societal. Problemele sociale pot fi functionale (tranzitia postcomunista), probleme structurale (saracia), probleme conjunturale (criza pandemica). În evolutia unei probleme sociale, sociologii Catalin Zamfir si Alin Teodorescu identifica mai multe faze: (1) starea potentiala sau „incubatia” problemei, (2) constientizarea problemei respective (introducerea pe agenda publica), (3) faza de conflict si de initiere a demersurilor de rezolvare, ameliorare, sau evitare/ignorare (4) declinul problemei sociale, diluarea interesului public fata de problema, scoaterea acesteia de pe agenda publica. Dupa cum problemele de sanatate intra în sfera de preocupari a medicilor si a decidentilor în materie de sanatate publica, în mod analog problemele sociale constituie câmpul de actiune al sociologilor si al decidentilor politici. Pornind de la aceste consideratii teoretice, propunem un top 5 al problemelor sociale din judetul Iasi si împrejurimile sale regionale, realizat ad-hoc, împreuna cu jurnalistul Ovidiu Mihaiuc, într-o emisiune recenta la postul local Iasi TV Life. 1. Saracia din comunitatile rurale îndepartate de centrele urbane si din urbanul sub-dezvoltat. Conform datelor INS, la nivel national, 23,4- din populatie este afectata de saracie (unul din patru români), iar la nivelul regiunii Nord-Est, saracia cuprinde 35,6- din populatie. Datele privind starea saraciei furnizate de Ancheta privind calitatea vietii nu sunt diseminate la nivel de judete, localitati sau medii de rezidenta, dar este un fapt evident (verificabil prin observatii la fata locului) ca, cu cât ne îndepartam de polii de dezvoltare economica constituiti de zonele metropolitane, cu atât mai prezenta este saracia în localitatile rurale. Cei mai afectati de saracie sunt copiii, femeile singure, persoanele vârstnice, gospodariile cu intensitate scazuta a muncii, persoanele cu doi sau mai multi copii aflati în întretinere. Saracia este o problema structurala care, pe termen scurt, poate fi doar ameliorata prin interventia unor mecanisme redistributive - ajutoare sociale orientate spre persoanele aflate în dificultate. 2. Accesul copiilor din mediul rural la educatia de calitate. Saracia genereaza marginalizare si excludere sociala, iar saracia rurala afecteaza în mod direct accesul copiilor la educatie de calitate. Potrivit platformei Edupedu, rezultatele obtinute de copii la Evaluarea Nationala sunt edificatoare în acest sens: copiii din mediul rural au obtinut de 3 ori mai multe medii sub 5 decât cei din mediul urban. O cercetare recenta în mediul rural, realizata de World Vision România arata ca 2 din 10 copii nu au suficienta mâncare, 1 din 10 copii nu merge la scoala, un sfert din copiii care provin din familiile sarace sunt discriminati, 24- dintre copii nu au ajutor la efecturarea temelor, 2 din 10 copii sunt afectati de violenta în scoala, 37- dintre adolescenti lipsesc de la scoala uneori sau întotdeauna pentru ca trebuie sa lucreze în gospodarie. 3. Problema copiilor cu parinti plecati la munca în strainatate. Aceasta problema îndelung dezbatuta în spatiul public este de asemenea o consecinta a saraciei, fiind subraportata si insuficient monitorizata. Precaritatea nivelului de trai determina plecarea unuia dintre parinti sau a ambilor la munca în strainatate. Copiii cu parintii plecati la munca în strainatate sunt lasati în grija familiei extinse sau în cea a statului prin institutiile de asistenta sociala. Acesti copii sunt privati de afectiunea parintilor naturali, lipsiti de supraveghere si de ajutor în efectuarea temelor scolare, sunt nevoiti sa munceasca în gospodarii, devin victimele unor infractiuni. Monitorizarea, mentinerea unei legaturi constante cu parintii plecati la munca si asistenta pentru realizarea unor vizite/întâlniri mai dese în familia naturala sunt masuri necesare pentru ameliorarea acestei probleme sociale. 4. Maternitatea mamelor minore (adolescente) despre care am mai facut vorbire în paginile Ziarului de Iasi. Circa 18.000 de mame minore se înregistreaza în fiecare an în tara noastra, iar un numar de 2747 de adolescente cu vârste între 15 si 19 ani au apelat la întreruperea de sarcina în anul 2020, potrivit INS. Nefiind o problema sociala structurala, maternitatea la mamele minore poate fi prevenita prin dezvoltarea unor servicii sociale, inclusiv servicii de sanatate a reproducerii si de educatie sexuala în scoli, de campanii de informare-educare-consiliere a fetelor expuse riscului unei sarcini nedorite. 5. Problema tinerilor care nu învata, nu muncesc, nu urmeaza o forma de pregatire profesionala. Desi toata lumea se plânge de lipsa fortei de munca, 16,6- din tinerii cu vârste între 15 si 29 de ani nu învata, nici nu muncesc (cf. Eurostat, 2020). Acesti tineri sunt expusi unor fenomene de devianta sociala si/sau delincventa (prostitutie, consum de stupefiante, furturi, violenta stradala, abuzuri de tot felul). Dar despre toate acestea vom mai discuta si cu alte ocazii, pe masura ce avem la îndemâna statistici oficiale si evaluari sociologice. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
