Potrivit expertilor, testele de sânge vor accelera dezvoltarea de noi terapii, facând mai rapide si mai ieftine studiile clinice, un proces care acum dureaza de obicei mai multi ani si costa milioane de dolari, deoarece se bazeaza pe metode scumpe, cum sunt tomografiile craniene cu emisie de pozitroni si punctiile lombare, prin care se recolteaza lichid cefalorahidian. Un nou test de sânge simplu, ieftin si neinvaziv ar putea ajuta la prezicerea riscului ca o persoana sa dezvolte boala Alzheimer cu pâna la 20 de ani înainte de aparitia simptomelor. Un grup de la Universitatea Nationala din Australia (ANU) a gasit o modalitate de a utiliza nanotehnologia, combinata cu inteligenta artificiala (AI), pentru a analiza proteinele din sângele uman si a cauta semne de neurodegenerare timpurie, sau „biomarkeri” care indica aparitia bolii Alzheimer. Echipa de la ANU a dezvoltat un cip de siliciu ultra-subtire care contine „nanopori” - gauri mici, de dimensiuni nanometrice, care analizeaza proteinele una câte una, cu ajutorul unui algoritm avansat de inteligenta artificiala (AI). Desi în prezent nu exista un tratament pentru Alzheimer, Shankar Dutt, cercetator doctorand la ANU, a declarat ca ”a afla daca o persoana este expusa riscului de a dezvolta Alzheimer cu 20 de ani înainte de un potential diagnostic ar putea îmbunatati semnificativ rezultatele în materie de sanatate pentru pacienti”. „Daca acea persoana poate afla nivelul de risc cu atât de mult timp înainte, atunci are suficient timp sa înceapa sa faca schimbari pozitive în stilul de viata si sa adopte strategii de medicatie care pot ajuta la încetinirea progresiei bolii”, a explicat el. O cantitate mica de sânge este plasata pe cipul de siliciu si introdusa într-un dispozitiv portabil, de marimea unui telefon mobil, care foloseste algoritmul inteligent pentru a cauta semnaturi corespunzatoare proteinelor care prezinta semne de debut precoce al bolii Alzheimer. Oamenii de stiinta de la ANU spun ca algoritmul poate fi antrenat pentru a depista mai multe afectiuni neurologice în acelasi timp, inclusiv boala Parkinson, scleroza multipla (SM) si scleroza laterala amiotrofica (SLA). „În prezent, boala Alzheimer este diagnosticata în principal pe baza dovezilor de deteriorare mentala, etapa în care boala a afectat deja grav creierul”, spune profesorul Patrick Kluth, de la Facultatea de Cercetare în Fizica (ANU), unul dintre coautori. Potrivit acestuia, depistarea timpurie este vitala pentru un tratament eficient, dar implica în mod normal proceduri spitalicesti invazive si costisitoare, cum ar fi o punctie lombara, care poate fi solicitanta din punct de vedere fizic si mental pentru pacienti. „Tehnica noastra, pe de alta parte, necesita doar o mica proba de sânge, iar pacientii ar putea primi rezultatele aproape în timp real”, spune profesorul. Testul rapid si simplu ar putea fi efectuat de catre medicii de familie si alti medici, ceea ce ar elimina necesitatea unei vizite la spital si s-ar dovedi deosebit de convenabil pentru persoanele care locuiesc în zone îndepartate. Proteinele sunt elementele constitutive ale vietii si contin schite genetice distincte, unice pentru fiecare individ, care detin indicii importante despre sanatatea noastra, inclusiv semne de degradare a celulelor cerebrale. Dementa este a doua cauza principala de deces pentru australieni. Se estimeaza ca peste 400.000 de australieni traiesc cu dementa, iar numarul acestora se asteapta sa se dubleze pâna în 2058. „Boala Alzheimer este cea mai frecventa forma de dementa si, în prezent, nu exista un tratament”, spune profesorul Kluth. Cercetatorii descriu gasirea proteinelor cu semne de neurodegenerare timpurie ca si cum ar fi cautat un ac în carul cu fân. „Sângele este un fluid complex care contine mai mult de 10.000 de biomolecule diferite. Prin utilizarea unor tehnici avansate de filtrare si valorificarea platformei noastre de nanopori, combinate cu algoritmii inteligenti de învatare automata, pe care i-am dezvoltat, am putea fi capabili sa identificam chiar si cele mai evazive proteine”, spune Shankar Dutt. Oamenii de stiinta australieni spera ca tehnica de screening de la ANU ar putea fi disponibila în urmatorii cinci ani. Cercetarea a fost publicata pe 18 septembrie, în revista Small Methods. În august 2020, o echipa din Statele Unite a anuntat realizarea unui alt test de sânge care poate indica nivelul proteinelor tau, numite fosfo-tau217 (p-tau217), si care de asemenea ar putea detecta afectiunea cu pâna la 20 de ani înainte de apariatia simptomelor specifice.
