El a administrat trei ani o firma "fantoma", Full Luck SRL, cu tranzactii fictive de tip suveica. La judecata a avut noroc pentru ca i s-a aplicat principiul legii mai favorabile si a scapat cu o pedeapsa cu suspendare Un iesean din Lunca Cetatuii a încalcat legea de îndata ce a avut posibilitatea. Abia devenit major, el a primit de la mama sa dreptul de administrare a unei firme. În decurs de aproape trei ani, el a reusit sa produca bugetului de stat un prejudiciu de aproape 2 milioane lei, prin efectuarea de tranzactii fictive. Bunavointa judecatorilor si articolul 15 din Constitutie au dus la o sentinta cu suspendare. Tânarul va trebui însa ca timp de 8 ani nici macar sa nu treaca pe rosu. La scurt timp dupa împlinirea vârstei de 19 ani, în 2011, Ferdinand Stanescu a fost împuternicit de mama sa sa administreze societatea Full Luck SRL, specializata în comertul cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare. În calitate de administrator, tânarul a efectuat prin firma, în perioada 2011-2014, achizitii fictive în valoare de 7,32 milioane lei. Majoritatea "tranzactiilor" a avut drept furnizori alte societati comerciale din Lunca Cetatuii sau Grajduri. Prin cumparaturile declarate, dar neefectuate, Stanescu a majorat artificial valoarea TVA deductibile, reducând totodata profitul impozabil al firmei. Prejudiciul total adus statului s-a ridicat la 1,97 milioane lei. "Full Luck SRL a avut un comportament fiscal specific firmelor de tip «fantoma», care sunt incluse în diferite lanturi tranzactionale de tip suveica cu scopul de a realiza operatiuni fictive de vânzari/cumparari succesive de bunuri si servicii. O societate de tip «fantoma» nu are activitate economica reala, în sensul ca nu are salariati, nu detine spatii de depozitare, utilaje de manipulare, mijloace de transport, ci doar s-a creat aparenta existentei unei activitati economice prin întocmirea unor facturi de achizitie, iar tranzactiile declarate de aceasta societate reflecta doar existenta unui mecanism de fraudare, având drept scop exercitarea dreptului ilegal de deducere a TVA sau sustragerea de la plata obligatiilor fiscale, prin diminuarea masei impozabile", au rezumat cazul procurorii Parchetului de pe lânga Tribunal. De altfel, nici societatile "furnizoare" nu aveau salariati, utilaje sau mijloace de transport. Faptele nu au fost negate de Stanescu, asa ca magistratii au avut mai mult de lucru cu stabilirea pedepsei, decât cu judecata propriu-zisa. Conform Constitutiei, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia însa a legii penale mai favorabile. Inculpatul poate beneficia de o pedeapsa stabilita în baza unei legi care nu mai este în vigoare, daca aceasta este mai blânda decât cea actuala. Legea 241/2005 pentru combaterea evaziunii fiscale prevedea o pedeapsa maxima de 8 ani de închisoare, care putea fi majorata cu 2 ani, daca prejudiciul depasea 100.000 de euro. În 2013, legea a fost modificata, pedeapsa maxima de care ar fi fost pasibil Stanescu devenind de 13 ani de închisoare. Aplicând principiul legii penale mai favorabile, judecatorii trebuiau însa sa se raporteze la vechiul text de lege. Judecatorii au luat în calcul în favoarea lui Stanescu si lipsa antecedentelor penale, faptul ca are doi copii minori, iar tatal sau are probleme de sanatate. Faptul ca de la comiterea faptelor au trecut deja 8 ani, i-a facut pe judecatori sa se orienteze spre o pedeapsa mai blânda, de 4 ani de închisoare. Actualul Cod Penal permite suspendarea pedepsei doar daca aceasta este de maxim 3 ani de detentie. În vechiul Cod Penal, valabil la data la care Stanescu si-a început activitatea infractionala, aceasta limita este de 4 ani. Prin urmare, magistratii Tribunalului s-au decis asupra unei pedepse de 4 ani de închisoare, cu suspendarea executarii pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 8 ani. A fost dispusa si sechestrarea bunurilor mobile si imobile ale lui Stanescu, pentru a se încerca recuperarea prejudiciului. Sentinta Tribunalului a fost atacata în apel atât de inculpat, cât si de catre ANAF. Considerând probabil ca are putine sanse de a obtine o sentinta mai favorabila, Ferdinand Stanescu si-a retras ulterior apelul. Contestatia ANAF a fost respinsa ieri de Curtea de Apel, care a mentinut sentinta initiala, aceasta devenind definitiva.
