Prof.dr. Gheorghe Cliveti, pe vremea când era asistent universitar, a dat note informative la Securitate. CNSAS nu l-a catalogat ca fiind colaborator al fostei politii politice. Cliveti a explicat în urma cu opt ani pentru „Ziarul de Iasi” cum a ajuns sa aiba o legatura cu Securitatea: "Am fost obligat sa semnez de legis­latia regimului comunist. Erau timpuri foarte amestecate si dure. Tin sa spun ca regret enorm ca am semnat acel act" Academia Româna are un nou membru corespondent de la Iasi, profesorul universitar Gheorghe Cliveti, de la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" si Facultatea de Istorie a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. Decizia a fost luata în urma sedintei de miercuri, când alaturi de Gheorghe Cliveti a fost ales ca membru de onoare prof.dr. Ion Ciubotaru, de la Institutul de Filologie Româna "Alexandru Philippide". Profesorul Gheorghe Cliveti intra însa în Academia Româna ca un reputat cercetator si profesor, respectat de catre colegi, dar si cu o pata în trecutul sau. Dupa cum a scris "Ziarul de Iasi" în 2014, profesorul Gheorghe Cliveti a dat note informative catre Securitate în perioada comunista, având numele conspirativ de "Stefan". Cercetarile efectuate la nivelul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) nu l-au încriminat niciodata pe Cliveti: acesta nu a fost catalogat nici lucrator, nici colaborator al Securitatii. Însa la dosarul sau figureaza notele informative pe care le-a dat în anii ’80. Dupa cum a scris publicatia noastra în 2014, Gheorghe Cliveti ocupa la acea vreme postul de asistent universitar în cadrul Facultatii de Istorie-Filosofie a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. Ce contineau notele conspirative Potrivit adeverintei CNSAS, profesorul Cliveti a dat câteva note informative Securitatii privind activitatea unor colegi de la Facultatea de Istorie-Filosofie, precum si legate de perspectiva istoriografica a unor istorici din strainatate cu care colabora. Spre exemplu, despre istoricul B.W. din Republica Federala Germana, cu studii documentare la Iasi, Cliveti nota ca aceasta priveste "problema evreiasca" doar din perspectiva politicii Marilor Puteri ale epocii de secol XIX, iar "observatile ei vizau subestimarea valorii suveranitatii de stat a României din acea vreme. Cred ca B.W. ar trebui sa cunoasca mai mult sursele interne românesti sau lucrari ale istoricilor români", scria Cliveti. De asemenea, în dosarul gasit de CNSAS mai figureaza o nota olografa, redactata de istoric în urma unei vizite în R.F. Germania ca turist si despre legaturile sale cu diferite persoane cu care a interactionat pe parcursul unui stagiu de documentare la Freiburg. Trebuie precizat ca acestea nu sunt defaimatoare la adresa celor în cauza, ci doar relatari punctuale despre activitatea colegilor si a sa. În urma conspectarii documentelor semnate de Cliveti, CNSAS a decis ca acestuia nu îi poate fi atribuita calitatea de lucrator sau colaborator al Securitatii. Notele informative semnate de Gheorghe Cliveti nu fac referire la activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, se specifica în adeverinta CNSAS. Cum s-a aparat Cliveti în 2014 Contactat telefonic de reporterii "Ziarului de Iasi" în 2014, profesorul a spus ca a fost verificat de Secu­ritate pentru ca era propus de uni­versitate sa plece cu o bursa Fulbright în Statele Unite ale Ame­ricii. "Timp de trei ani la rând am fost propus de Uni­ver­sitatea Cuza sa plec cu o bursa Fulbright în SUA, la Univer­sitatea din Omaha-Nebraska. Procedura era una foarte complicata atunci. Am fost convocat la secretariatul Rectoratului, unde ma astepta un ofiter. Dupa ce am fost prezentat acestuia, ofiterul de informatii mi-a spus ca trebu­iesc lamurite anumite lucruri din dosarul meu, depus pentru accesarea acelei burse. Trebuia sa plec în anul 1987, am candidat trei ani la rând si nu primeam în­cuviintare. Venisera si reprezentanti ai Universitatii americane în tara pentru a discuta situatia bursei mele. Mai plecasera îna­inte colegi de la Iasi la Omaha", a declarat Cliveti. Directorul de la "Xenopol" a povestit ca ofiterul de informatii i-a pus în fata un decret prezidential privind relatiile cetatenilor români cu strainii, si ca trebuie sa clarifice propriile sale relatii cu istorici de dincolo de "Cortina de Fier". De asemenea, ofiterul Securitatii i-a spus istoricului ca trebuie sa semneze un act prin care se va înlesni legatura acestuia cu Ambasada României din SUA, în cazul ca va avea probleme pe timpul sederii sale cu acea bursa. "Mi s-a spus, daca accept, plec. Am fost obligat sa semnez de legis­latia regimului comunist. Erau timpuri foarte amestecate si dure. Tin sa spun ca regret enorm ca am semnat acel act, dar cei care au fost plecati în strainatate în perioada regimului comunist stiu exact despre ce vorbesc, despre aceste proceduri abuzive ale statului român din acele vremuri", a povestit Gheorghe Cliveti.
