Testul creditorului privat prudent (CPP) nu înseamna nimic altceva decât o analiza efectuata pe baza premiselor luate în considerare în cadrul planului de restructurare a debitorului, care presupune ca statul sa se comporte întocmai ca un creditor privat - prudent si diligent, vizând obtinerea unui grad cât mai mare de recuperare a creantelor în varianta restructurarii. Evident, varianta restructurarii trebuie comparata cu alte doua alternative posibile: cea a executarii silite si cea a deschiderii procedurii falimentului. Insistam pe aceasta tema în contextul în care solutia restructurarii obligatiilor bugetare (ROB) se impune înca pe scara relativ larga, datorita crizelor succesive si/sau suprapuse – financiara, sanitara, energetica, conflict armat în zona etc. - cunoscute de economia româneasca. Avem în vedere mai ales sanctiunile economice la care s-a recurs pe fondul razboiului ruso-ucrainean, care au impact negativ asupra activitatii contribuabililor din perspectiva importului/exportului anumitor marfuri, furnizarii unor servicii etc. În materia testului CPP, Fiscul autohton este cât se poate de categoric. Dispune de tot ce este necesar ca din aplicarea acestuia sa fie pusa în evidenta varianta optima de adoptat spre a se asigura maximizarea recuperarii creantelor de catre Stat. Astfel, în cazul când urmare aplicarii acestuia ”rezulta ca varianta optima o reprezinta acordarea ROB”, se aproba respectivul plan de restructurare. Daca în schimb ”rezulta ca varianta prin care s-ar obtine un grad mai mare de recuperare este una din celelalte variante – executarea silita sau deschiderea procedurii falimentului (n.ns.) – alta decât cea de acordare a restructurarii obligatiilor bugetare, organele fiscale nu vor aproba debitorilor o astfel de facilitate fiscala.” (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-modif-acte-normative.pdf). Problema reglementarii a ceea ce reprezinta ROB s-a pus chiar înaintea crizei economice cauzate de pandemia Covid-19. În acest sens a fost adoptata OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilitati fiscale. Oricum, în permanenta este necesar ca statul sa aiba în vedere acordarea unor sanse de redresare economica, mai ales acelor contribuabili (persoane juridice de drept public sau privat, cu exceptia institutiilor publice) care au afaceri viabile, spre a evita intrarea în insolventa/faliment, situatie cât se poate de ineficienta sub aspectul probabilitatii recuperarii creantelor bugetare. Ca în ultima perioada, ROB s-a dovedit a fi benefica pentru mediul de afaceri, este indiscutabil. De aceea, astazi, la trei ani de la adoptarea OG mentionate, în contextul susmentionat, recurgerea la ROB ramâne extrem de actuala. Aceasta este dictata de necesitatea consolidarii resurselor financiare ale firmelor, asigurarea încasarii unor sume certe si periodice la buget, evitarea acumularii de catre contribuabili a noi datorii bugetare. În afara de trecerea testului CPP, pentru a beneficia de ROB, mai este necesar ca firmele solicitante sa nu îndeplineasca conditiile stabilite de Codul de procedura fiscala pentru acordarea de esalonari la plata, sa prezinte un plan de restructurare, sa nu se afle în procedura insolventei, sa nu fi fost dizolvate si sa fie la zi cu declaratiile fiscale. Dar în ce consta, pâna la urma, acest balon de oxigen multnecesar anumitor firme, denumit ROB? Important pentru contribuabilul care intra sub incidenta masurilor respective (prin aprobarea planului de restructurare), pentru ca se poate beneficia de la aprobarea platii esalonate a obligatiilor bugetare principale, precum si a amânarii la plata a accesoriilor si/sau a unei cote din obligatiile bugetare principale, în vederea anularii, pâna la chiar anularea unor obligatii de acest fel. Tot aici se încadreaza aprobarea conversiei în actiuni a obligatiilor bugetare principale ori stingerea acestora prin darea în plata a unor bunuri imobile ale debitorului. O imagine de ordin cantitativ în planul doritorilor de a intra sub incidenta ROB, ne-o ofera Ministerul Finantelor când arata ca la nivelul lunii mai a.c. ”erau depuse un numar de 2.632 de notificari (termenul maxim de depunere fiind 30.09.2021) si un numar de 867 cereri de restructurare, din care aprobate 720 cereri. Cuantumul obligatiilor bugetare datorate de contribuabilii care si-au manifestat intentia de a beneficia de ROB este de 10.804 mil. lei, din care 7.428 mil. lei – obligatii bugetare principale si 3.376 mil. lei – obligatii bugetare accesorii.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiectougmodifactenormative_09062022.pdf). Numai ca aplicarea în continuare a ROB presupune aducerea unor noi adaptari textului OG nr. 6/2019. Mai precis, unele modificari si completari legate de anumite momente de raportare a datoriilor bugetare, dar si de efectuare a unor demersuri la ANAF (notificari). În mod concret, se impune ”prorogarea dispozitiilor referitoare la termenele de depunere a notificarilor si a cererilor depuse de contribuabili pentru a beneficia de masurile de restructurare a obligatiilor bugetare (…)”, apoi ”având în vedere ca perioada la care se raporteaza obligatiile bugetare restante este 31 decembrie 2020, iar pâna în prezent s-au mai acumulat datorii la bugetul general consolidat care ar trebui achitate pâna la data depunerii cererii, inclusive (…), este necesar ca restructurarea obligatiilor bugetare sa se realizeze pentru obligatiile restante la 31 decembrie 2021 inclusiv.” (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-modif-acte-normative.pdf). Observam ca tocmai aceste cerinte ar urma sa fie satisfacute prin adoptarea recentului Proiect de OUG – aflat în consultare publica - privind modificarea unor acte normative (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/proiectougmodifactenormative_09062022.pdf). Astfel, termenul de depunere a solicitarii de restructurare este prorogat pâna la 31 iulie 2023 (fata de 31 iulie 2022). Proiectul de OUG în discutie, odata adoptat, ar permite aplicarea masurii ROB si pentru obligatiile bugetare administrate de organul fiscal local, însa procedura efectiva de implementare necesitând a fi aprobata de autoritatea deliberativa a UAT. Mai observam ca pot intra sub incidenta ROB inclusiv ”obligatiile bugetare principale si accesorii stabilite de alte organe decât cele fiscale, precum si amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale centrale dupa data de 1 ianuarie 2022 pâna la data eliberarii certificatului de atestare fiscala (…)” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/proiectougmodifactenormative_09062022.pdf). Totusi, remarcam ca anumite categorii de obligatii bugetare nu pot fi avute în vedere la aplicarea ROB: cele ce constituie ”fonduri europene sau fonduri publice nationale aferente celor europene, taxele vamale, accizele si TVA pentru care competenta de administrare revine Autoritatii Vamale, cu exceptia inspectiei fiscale si a executarii silite.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiectougmodifactenormative_09062022.pdf). În fine, cum era de asteptat, nu pot face obiect al ROB nici acele obligatii bugetare ramase de plata ca urmare a unei restructurari precedente esuate.
