În Arad (mai) exista cea mai veche cladire destinata spectacolelor de teatru de pe teritoriul actual al României. O veche disputa pentru prioritatea aceasta o duce Aradul cu Oravita, primele reprezentatii de pe cele doua scene având loc la diferenta de câteva zile sau saptamâni. Spre deosebire de monumentul cultural din Oravita – restaurat si în stare de functionare – cel din plin centrul Aradului a fost lasat sa se darâme, dupa tehnica „nu are rost sa-l demolam noi, se va demola singur”. Spre noroc, structura de rezistenta mai este valida, restaurarea fiind înca posibila. Cu toate acestea, Ministerul Culturii si Identitatii Nationale a renuntat la dreptul de preemtiune pentru înca un simbol al istoriei industriei de spectacole, desi actualul ministru se spune ca ar fi provenit chiar din viata teatrala! La ora actuala, dupa dezinteresul fata de marturiile vietii lui Brâncusi la Hobita („În toamna anului 2018, casa lui Constantin Brâncusi s-a prabusit.” - Stirile ProTv .19.02.21.), soarta lasarii de izbeliste a monumentului arhitectonic de la Arad, abandonarea celui mai vechi teatru de pe teritoriul actualei Românii, ramas (înca) în picioare, reprezinta alt atac la identitatea noastra nationala. Despre însemnatatea acestui jalon al istoriei culturii puteti citi chiar si pe WikipediA: „Edificiul, construit în stil baroc si ridicat în anii 1816-1817, la initiativa comerciantului de origine vieneza sevreiasca, nota mea, Gh. Schwartzt Iacob Hirschl, este socotit drept cel mai vechi edificiu teatral permanent din tara. scu precizarea anterioara, nota mea, Gh. Schwartzt Fatada principala si-a mentinut, în mare parte, aspectul anterior; elementele cele mai remarcabile sunt cele trei porti care se însiruiesc la parter. sastazi pe punctul de a se prabusi, nota mea, Gh. Schwartzt (…) Pe scena acestui teatru s-au desfasurat remarcabile spectacole în limbile maghiara, româna si germana. (…) Primul eveniment de seama al teatrului, imediat dupa inaugurare, a fost prezentarea pe scena Thaliei, la 27 februarie 1818, a unui spectacol în limba româna, de catre elevii Preparandiei aradene, manifestare care se încadreaza în rândul primelor reprezentatii teatrale românesti în tara. Printre trupele care au urcat pe scena trebuie mentionate si cele ale lui Mihai Pascaly si Matei Millo, venite de la Bucuresti. Cu o asemenea ocazie, Mihai Eminescu participa în calitate de sufleur într-un spectacol sustinut de trupa lui Mihai Pascaly în anul 1868. Departe de a fi un act cultural izolat, reprezentatiile au fost continuate în anii urmatori. Existenta unei cladiri permanente, în decursul anilor, a adus pe scena salii de spectacole numeroase trupe de prestigiu si o serie de artisti ca Treuman în 1845, sau Johan Strauss Fiul în concertul din 1847. Teatrul, ca institutie, a functionat într-un imobil format din doua corpuri de cladiri, Casa Hirschl si Teatrul Vechi. În anul 1907 cladirea a fost transformata în cinematograful Urania, fiind printre primele din tara. La 16 aprilie 1913, aici a avut loc prima reprezentatie cu un film românesc: „Razboiul Independentei", film care avusese premiera la 1 septembrie 1912, la Bucuresti , în sala „Eforie". Cladirea, ajunsa într-o avansata stare de degradare, a fost retrocedata urmasilor fostului proprietar Iacob Hirschl.” Actualul Primar al Aradului a promis ca, daca si populatia va dovedi ca este interesata de soarta acestei cladiri, implicându-se în recuperarea materiala a mostenirii oferite comunitatii locale de catre Iacob Hirschl, va completa din fondurile Primariei suma necesara cumpararii. La un apel facut de noi cu câteva luni în urma, si-au dat acordul peste doua mii de aradeni si nu numai aradeni. Cum la Arad si în întreaga tara, în ciuda discursurilor patriotarde si a nenumaratelor manifestari festiviste s-au pierdut simboluri nationale de nerecuperat, par întemeiate temerile ca edificiile complexului Hirschl sunt vânate de mai multi interesati de pozitia urbanistica excelenta si în loc de cultura sa apara fie un bloc, fie o alta destinatie. Orasul vuieste de zvonistica. Ceea ce dorim este ca teatrul si cladirea sa fie recuperate, iar complexul sa devina o Casa a Artelor, spatiul generos oferind posibilitati de desfasurare a cel putin doua spectacole în acelasi timp, sali pentru expozitii permanente si expozitii temporare, curte pentru un parc de sculpturi, ateliere de creatie, birouri pentru reviste de cultura, pentru muzeografi, pentru Directia de Patrimoniu (chiar si pentru cea care nu ne-a dat niciun raspuns la solicitarea noastra via Minister), iar spatiile comerciale ar putea deveni librarii, cafenele culturale, locuri pentru lansari de carte, muzeul teatrului (care nici el nu mai exista din initiativa unui director de trista amintire). Si câte nu s-ar putea face într-o asemenea cladire marcata de traditii si de istorie? Apelul acesta se adreseaza nu numai cetatenilor persoane fizice si conducatorilor de institutii în spiritul „Dati un leu pentru Ateneu”, ci, în primul rând, artistilor din toata tara: rugam sa se organizeze spectacole pro bono pentru acest scop, concerte, licitatii de arta, licitatii de carte rara etc. Prin reactiile la primul nostru apel, Aradul a aratat ca are o societate civila interesata de supravietuirea prin cultura si suntem convinsi ca si în tara exista o asemenea atitudine, la fel cum am fost contactati si de români, germani, evrei, maghiari etc., plecati fizic de pe meleagurile aradene, dar ramasi cu nostalgia acestui loc. SALVATI TEATRUL VECHI DIN ARAD, UN MONUMENT DE CULTURA CE AR PUTEA RENASTE SI ARATA CA TARA ACEASTA NU ESTE INTERESATA DOAR DE ECONOMIA UNEI VIETI SECOND HAND! SAU? Donatiile, sponsorizarile, încasarile de pe urma unor activitati culturale (pentru ca pentru cultura ne straduim sa salvam ce se mai poate salva de barbaria pragmatismului demolator) se pot vira în Contul în lei: RO13BACX0000000400826005 Contul în euro: RO4OBACX0000000400826004 Banca Unicredit Banc, Filiala Avram Iancu Arad Fundatia Româno-Germana Marco Polo, Sediul Arad, Piata Catedralei 5 ap. 16, Judetul Arad Codul de înregistrare fiscala 26094076 Cu acceptiunea lor, toti acesti donatori vor aparea pe o placa la vedere în „Centrul Cultural Teatrul Vechi din Arad”. În caz ca proiectul SALVATI TEATRUL VECHI nu se va finaliza, sumele adunate vor fi redirectionate catre alte proiecte culturale. Gheorghe SCHWARTZ P.S. Acesta este si un test de solidaritate chiar si pentru vremuri de austeritate: sunt capabili oamenii de arta – creatori, interpreti, consumatori de cultura – sa fie solidari pentru frumos în România anului 2021? Mai reprezinta frumosul interes sau vrem doar sa supravietuim pur si simplu?
