Ministerul de Finante a publicat, luni seara, pe site, proiectul de ordonanta privind modificarea Codului Fiscal. Documentul prevede modificari în ceea ce priveste restrictiile impuse microintreprinderilor, cresteri de TVA pentru bauturile cu zahar si pentru HoReca, majorarea accizelor la alcool, dar si impozite pe cladiri diferentiale în functie de valorile stabilite de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România. Astfel, a fost publicat în transparenta proiectul de Ordonanta pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative si alte masuri fiscale. În nota de fundamentare a proiectului se arata ca sunt preconizate schimbari în ceea ce priveste: Impozitul pe profit Se propune extinderea facilitatii privind scutirea de impozit a profitului investit si pentru investitiile în active utilizate în activitatea de productie si procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacitati de productie, si de a le moderniza pe cele existente. În contextul în care prevederile art. 48 alin.(31) din Codul fiscal se abroga, se impune corelarea tehnica a prevederilor art. 22 alin. (4) din Codul fiscal. Impozitul pe dividende. Regimul fiscal aplicabil dividendelor platite de o persoana juridica româna unei alte persoane juridice române/persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al UE Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5- la 8-, pentru dividendele distribuite/platite între persoane juridice române, precum si pentru cele distribuite/platite nerezidentilor. Totodata, pentru evitarea declansarii procedurii de infringement împotriva României, din perspectiva nerespectarii principiului nediscriminarii prevazut de TFUE, se propune modificarea prevederilor art. 43 alin. (4) si a dispozitiilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, în scopul asigurarii unui regim national de scutire, egal si echitabil, pentru dividendele interne si transfrontaliere, platite de un rezident român, însituatii comparabile. Astfel, pentru acordarea regimului de scutire a dividendelor platite între persoane juridice române, la data platii dividendelor, se solicita îndeplinirea urmatoarelor conditii: * pentru persoana juridica beneficiara a dividendelor: - detine minimum 10- din titlurile de participare ale persoanei juridice române care plateste dividendele, pe o perioada de un an împlinit pâna la data platii acestora inclusiv; - este constituita ca o „societate pe actiuni”, „societate în comandita pe actiuni”, „societate cu raspundere limitata”, „societate în nume colectiv”, „societate în comandita simpla” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflata sub incidenta legislatiei române; - plateste, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul pe profit. * pentru persoana juridica care plateste dividendele: - este constituita ca o „societate pe actiuni”, „societate în comandita pe actiuni”, „societate cu raspundere limitata”, „societate în nume colectiv”, „societate în comandita simpla” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflata sub incidenta legislatiei române; - plateste, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sauorice alt impozit care substituie impozitul pe profit. Concomitent, sunt propuse modificari si pentru dispozitiile art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare pentru a se asigura corelarea conditiilor pentru acordarea scutirii dividendelor interne/transfrontaliere, în ceea ce priveste extinderea formelor de organizare pentru societati, astfel cum sunt acestea reglementate de legislatia româna. Se propune, totodata, prin derogare de la prevederile art. 26 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cumodificarile si completarile ulterioare, precum si de la prevederile art. 88 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicarea prevederilor art. 43 alin. (2) si (3) din Codul fiscal si în cazul dividendelor distribuite/platite fondurilor de pensii administrate privat si/sau fondurilor de pensii facultative, indiferent de procentul detinerii titlurilor de participare si de perioada de detinere a acestor titluri de participare, la data distributiei/platii dividendelor catre aceste fonduri, precum si impozitarea dividendelor distribuite persoanelor juridice la care statul este actionar/asociat. Pentru corelare cu prevederile Titlului II ”Impozitul pe profit” în ceea ce priveste introducerea impozitarii dividendelor distribuite/platite fondurilor de pensii administrate privat si fondurilor de pensii facultative, se elimina scutirea de impozit pentru dividendele platite catre fonduri de pensii nerezidente, astfel cum sunt ele definite în legislatia statului membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Spatiului Economic European. De asemenea, se propune si modificarea corespunzatoare a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, privitor la conditia legata de forma de organizare pe care persoana juridica româna, societate-mama, trebuie sa o îndeplineasca pentru a beneficia, la calculul impozitului pe profit, de neimpozitarea veniturilor aferente dividendelor primite de aceasta persoana de la filialele sale situate într-un stat membru al UE. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor Modificarile sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor promovate prin proiectul de ordonanta sunt: - reducerea plafonului veniturilor obtinute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro; - instituirea conditiei ca microîntreprinderea sa aiba cel putin un salariat, situatie în care este necesara eliminarea cotei de impozitare de 3-; - instituirea unei conditii de detinere de titluri de participare de catre acelasi actionar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul actionarilor asociatilor care detin mai mult de 25- din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot; - limitarea la 20- a veniturilor obtinute din consultanta si management; - excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfasoara activitati: în domeniul bancar, în domeniul asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, inclusiv activitati de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum si a persoanelor juridice române care desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor de petrol si gaze naturale; - eliminarea posibilitatii de optiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situatia în care erau îndeplinite conditiile legate de valoarea capitalului social si a numarului de salariati; - mentinerea cotei de impozitare de 1-; - efectuarea unor corelari tehnice pentru integrarea noilor conditii de încadrare în regulile fiscale în vigoare; - pentru aplicarea conforma a Directivei 2011/96/UE, instituirea unei reguli de scadere din baza impozabila a dividendelor primite, din state membre ale UE, de catre microîntreprinderi, daca sunt îndeplinite anumite conditii; - eliminarea unor prevederi care au devenit caduce în raport cu perioada în care s-au aplicat, respectiv în anul 2017; - stabilirea ordinii de scadere din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a sumelor reprezentând sponsorizari pentru sustinerea entitatilor nonprofit, unitatilor de cult, cheltuieli pentru UNICEF si alte organizatii internationale, precum si achizitii de aparate de marcat electronice fiscale puse în functiune; - modificarea termenului de depunere a declaratiei informative privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizarilor, corelat cu termenul de depunere a declaratiei de impozit pentru trimestrul IV, reglementat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor masuri fiscale de stimulare a mentinerii/cresterii capitalurilor proprii, precum si pentru completarea unor acte normative; - clarificarea valorii impozitului asupra caruia se aplica reducerea de impozit reglementata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 153/2020; - alte corelari tehnice. Impozitul pe venit si contributii sociale obligatorii 1. Se propune abrogarea prevederii potrivit careia persoanele fizice care desfasoara activitati sezoniere dintre cele prevazute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor, având în vedere atât abrogarea Legii nr. 170/2016 la data de 1 ianuarie 2023, cât si faptul ca din analiza efectelor aplicarii masurii, a rezultat faptul ca aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicata pentru un numar redus de contribuabili. Se propune revizuirea reglementarii privind acordarea facilitatilor fiscale în sectorul constructii, precum si în sectorul agricol si în industria alimentara în sensul în care vor beneficia de facilitatile fiscale, numai persoanele fizice care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de munca încheiate cu angajatori care se încadreaza în conditiile prevazute la art. 60 pct. 5 si pct. 7 din Codul fiscal. Prevederea intra în vigoare la data 1 ianuarie 2023 si se aplica începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023. 2. Se propune revizuirea reglementarii privind acordarea facilitatilor fiscale în sectorul constructii, în ceea ce priveste conditia referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informatii/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform caruia facilitatile fiscale se acorda în perioada în care se realizeaza efectiv activitatile mentionate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmarindu-se ca salariatii care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80- din cifra de afaceri totala reprezentând activitati de constructii sa beneficieze de scutiri, respectiv calculul sa fie realizat în timp real si nu având la baza date istorice. 3. Se propune modificarea plafonului pâna la care se acorda facilitatile fiscale în domeniul constructiilor, sectorul agricol si în industria alimentara, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depaseste 10.000 lei nu se aplica facilitatile fiscale. 4. Se propune reglementarea regimului fiscal aplicabil indemnizatiilor acordate potrivit legii pentru îngrijirea pacientului cu afectiuni oncologice, similar cu cel aplicabil indemnizatiilor pentru risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, respectiv, acest tip de indemnizatie reprezinta venit neimpozabil si nu se cuprinde în baza de calcul al contribusiei de asigurari sociale de sanatate, fiind datorata numai contributia de asigurari sociale. 5. Se propune modificarea plafonului pâna la care contribuabilii pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, altele decât venituri din profesii liberale obtinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei respective. 6. În cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil si care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contributiilor sociale obligatorii, de cel mult 33- din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, în conditiile stabilite prin lege, pentru urmatoarele: a) prestatiile suplimentare primite de salariati în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare/detasare, prin hotarâre a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice; b) contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii astfel cum este prevazut în contractul de munca sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masa/persoana/zi, prevazuta la data acordarii, în conformitate cu legislatia în vigoare; c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, astfel cum este prevazut în contractul de munca sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 - din salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata /luna/persoana, în anumite conditii prevazute de lege; d) contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevazut în contractul de munca, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale si/sau finantate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câstig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate; e) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele reprezentând contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana; f) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de angajator pentru angajatii proprii, astfel încât la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana; g) sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati în regim de telemunca pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul în care angajatii îsi desfasoara activitatea, precum electricitate, încalzire, apa si abonamentul de date, si achizitia mobilierului si a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna în care persoana fizica desfasoara activitate în regim de telemunca. Pentru partea care depaseste plafonul neimpozabil lunar de 33- din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, se datoreaza impozit pe venit si contributii sociale obligatorii. Totodata, se propune ca angajatorul care acorda aceste venituri/avantaje sa stabileasca ordinea de includere a acestora în plafonul lunar de cel mult 33- din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. 7. Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizeaza venituri din salarii la locul unde se afla functia de baza. Deducerea personala cuprinde: - deducerea personala de baza; - deducerea personala suplimentara, si se acorda în limita venitului impozabil lunar realizat. a) Deducerea personala de baza se acorda pentru persoanele fizice care auun venit lunar brut de pâna 2.000 de lei peste nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata aprobat prin hotarâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii ce depasesc nivelul reprezentând un venit lunar brut de pâna la 2.000 de lei peste nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata aprobat prin hotarâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului nu se acorda deducerea personala de baza. b) Deducerea personala suplimentara se acorda astfel: - 15- din salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata pentru persoanele fizice cu vârsta de pâna la 26 de ani, care realizeaza venituri din salarii al caror nivel este de pâna la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata aprobat prin hotarâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului; - 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de pâna la 18 de ani, daca acesta este înscris într-o unitate de învatamânt, parintelui care realizeaza venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin parinte se întelege: parintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredintare în vederea adoptiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutela, persoana desemnata conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Deducerea personala suplimentara de 100 de lei lunar se acorda unuia dintre parinti, în cazul în care copilul este întretinut de ambii parinti, prin prezentarea documentului care atesta înscrierea copilului într-o unitate de învatamânt si a unei declaratii pe propria raspundere din partea parintelui beneficiar. În situatia în care parintele desfasoara activitate la mai multi angajatori, acesta are obligatia sa declare ca nu beneficiaza de astfel de deduceri la un alt angajator si sa prezinte o declaratie pe propria raspundere în acest sens. 8. Se propune, pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, altele decât veniturile din arenda si din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinte proprietate personala, stabilirea venitului impozabil la nivelul venitului brut. Totodata, se instituie obligatia transmiterii, în vederea înregistrarii, a contractului încheiat între parti, precum si a modificarilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificarii acestuia, la organul fiscal competent, prin mijloace electronice de transmitere la distanta. 9. Se propune modificarea cotei de impozitare în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice rezidente, sub forma de dividende, inclusiv câstigul obtinut ca urmare a detinerii de titluri de participare definite de legislatia în materie la organisme de plasament colectiv, de la 5- la 8- din suma acestora. 10. În cazul veniturilor obtinute din jocuri de noroc, se propune mentinerea modalitatii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu transe de venit asupra fiecarui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10- si 40-. Totodata, baremul de impunere propus cuprinde si modificarea transelor de venit. În cazul veniturilor obtinute ca urmare a participarii la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine si lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil. 11. Se propune modificarea prevederilor privind transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, în sensul în care contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza la valoarea tranzactiei prin aplicarea urmatoarelor cote: a) 3- pentru constructiile de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, detinute o perioada de pâna la 3 ani inclusiv; b) 1- pentru imobilele descrise la lit. a), detinute o perioada mai mare de 3 ani. De asemenea se propune eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei reprezentând deducere din valoarea tranzactiei la stabilirea venitului impozabil. 12. Se propune introducerea ca baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale si al contributiei de asigurari sociale de sanatate salariul minim brut pe tara garantat în plata, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de munca cu norma întreaga sau cu timp partial al caror nivel este sub acest nivel. Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe tara în vigoare în luna pentru care se datoreaza contributiile si nu venitul realizat de salariat. Masura nu se aplica în cazul în care angajatii realizeaza în cursul aceleiasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a doua sau mai multe contracte individuale de munca, iar baza lunara de calcul cumulata aferenta acestora este cel putin egala cu salariul minim brut pe tara. Masura vizeaza situatiile, în care se afla anumiti salariatii, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contributiei de asigurari sociale si a contributiei de asigurari sociale de sanatate, la nivelul salariului minim brut pe tara garantat în plata. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic si social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studentii, persoanele cu dizabilitati, ucenicii, etc. În acest context, au fost avuti în vedere si pensionarii care au ca sursa de venit pensia acordata din sitemul public de pensii tinând cont de grupul vulnerabil din care acestia fac parte. De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscala, încheie contracte de munca cu timp partial în situatii în care activitatea desfasurata ar presupune un program normal de munca. 13. Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale, în cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente venituri si/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuala, din una sau mai multe surse si/sau categorii de venituri, a caror valoare cumulata este cel putin egala cu 12 salarii minime brute pe tara, în vigoare la termenul de depunere a Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România si contributiile sociale datorate, astfel: Baza anuala de calcul al contributiei de asigurari sociale o reprezinta venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe tara, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 si 24 salarii minime brute pe tara; b) nivelul de 24 salarii minime brute pe tara, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe tara. De asemenea, se clarifica prevederile referitoare la obligatia depunerii Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate, pâna la termenul de 25 mai, inclusiv, a anului urmator celui pentru care se stabileste contributia datorata, în cazul contribuabililor care realizeaza veniturile mai sus mentionate daca acestea cumulate sunt peste plafonul de 12 sau 24 salarii minime brute pe tara, în vigoare la termenul de depunere a Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România si contributiile sociale datorate. 14. Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate, în cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din asocierea cu o persoana juridica, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, venituri din investitii si venituri din alte surse, din una sau mai multe surse si/sau categorii de venituri, a caror valoare cumulata este cel putin egala cu 6 salarii minime brute pe tara, în vigoare la termenul de depunere a Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România si contributiile sociale datorate, astfel: Baza anuala de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate o reprezinta: a) nivelul a 6 salarii minime brute pe tara, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 si 12 salarii minime brute pe tara; b) nivelul de 12 salarii minime brute pe tara, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 si 24 salarii minime brute pe tara; c) nivelul de 24 salarii minime brute pe tara, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe tara. De asemenea, se clarifica prevederile referitoare la obligatia depunerii Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate, pâna la termenul de 25 mai, inclusiv, a anului urmator celui pentru care se stabileste contributia datorata, în cazul contribuabililor care realizeaza veniturile mai sus mentionate daca acestea cumulate sunt peste plafonul de nivelul de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe tara, în vigoare la termenul de depunere a Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România si contributiile sociale datorate. 15. Clarificari/Corelari de natura tehnica cu privire la: - deducerile personale; - regimul fiscal aplicabil venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal; - modul de declarare a veniturilor din salarii si asimilate salariilor; - modificarea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale si a contributiei de asigurari sociale de sanatate; - determinarea ponderii cifrei de afaceri realizata efectiv din activitatea de constructii în cifra de afaceri totala, în cazul veniturilor obtinute din activitatea desfasurata atât pe teritoriul României, cât si în afara României; - modul de stabilire a venitului impozabil pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, realizate din arenda si din închirierea bunurilor mobile si imobile din patrimoniul personal, altele decât veniturile din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinte proprietate personala, cu prevederile Codului fiscal referitoare la veniturile care se iau în calcul la verificarea încadrarii în plafonul anual de venituri pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate; - abrogarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completarile ulterioare. Taxa pe valoarea adaugata Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, sa se excluda din sfera de aplicare a facilitatii cotei reduse de TVA de 9-, pe lânga exceptia prevazuta deja pentru bauturi alcoolice, impusa de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, si bauturile nealcoolice care se încadreaza la codul NC 2202 10 00 si 2202 99, respectiv a bauturilor nealcoolice care contin adaos de zahar sau alti îndulcitor sau aromatizate. Aceasta masura are în vedere descurajarea consumul de bauturi racoritoare îndulcite cu zahar, bauturi energizante etc., cu impact important asupra sanatatii consumatorilor. Fata de alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele lichide, precum bauturile racoritoare îndulcite cu zahar, ar avea un impact mai mare asupra sanatatii, deoarece consumatorul nu are imaginea concreta a cantitatii de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra carora perceptia calorica este bine cunoscuta. În plus, caloriile lichide nu au proprietati puternice de satietate si nu suprima foamea, astfel ca ele sunt consumate în cantitati mult main mari, aportul caloric fiind în ansamblu mai mare. Totodata, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, sa se aplice aceeasi cota de TVA, respectiv cota redusa de 9-, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv bauturi (cu exceptia bauturilor alcoolice si a celor nealcoolice care contin adaos de zahar sau alti îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman si animal, cât si pentru serviciile de restaurant si de catering si pentru activitatile de cazare hoteliera. În acest sens, se are în vedere faptul ca serviciile de restaurant si de catering, pentru care în prezent se aplica o cota redusa de TVA de 5-, reprezinta servicii care constau, în fapt, în furnizarea de produse alimentare si/sau de bauturi, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, care intra sub incidenta cotei reduse de TVA de 9-. Adoptarea unei astfel de masuri vizeaza tocmai facilitarea aplicarii uniforme/corelate a cotei de TVA, si anume aplicarea aceleiasi cote indiferent de natura operatiunii: prestare de servicii sau livrare de bunuri. Astfel, spre exemplu, un restaurant care vinde mâncare trateaza operatiunea distinct, aplicând doua cote de TVA diferite (9- si 5-), în functie de modalitatea de servire a mâncarii, în locatia restaurantului (prestare de servicii) sau în afara acesteia (livrare de bunuri). În mod similar, este si cazul unitatilor de cazare de tipul demipensiune/pensiune completa/all inclusive care, pe lânga functia de cazare, asigura si micul dejun/prânzul/cina etc. La art. 105 alin. (4) din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, astfel cum a fost modificata prin Directiva (UE) 2022/542, se prevede ca pentru lemnul utilizat ca lemn de foc cota redusa de TVA înceteaza sa se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2030, iar pentru pesticide chimice si îngrasaminte chimice, cota redusa de TVA înceteaza sa se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2032. Astfel, se propune introducerea unei prevederi care sa reglementeze faptul ca pentru livrarile de lemn de foc de la art. 291 alin. (3) lit. m) si n) din Codul fiscal cota redusa de TVA de 5- se aplica pâna la data de 31 decembrie 2029 inclusiv. În ceea ce priveste livrarile de îngrasaminte chimice si pesticide chimice, care în prezent sunt prevazute la art. 291 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, se propune modificarea acestor prevederi, în sensul excluderii respectivelor produse chimice din cadrul acestei reglementari, concomitent cu introducerea unor prevederi noi, distincte prin care aceste produse chimice de tipul celor utilizate în mod normal în productia agricola sa beneficieze temporar, respectiv pâna la data de 31 decembrie 2031 inclusiv, de facilitatea cotei reduse de TVA de 9-. De asemenea, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, sa se restrânga sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5- pentru livrarea de locuinte catre persoane fizice, ca parte a politicii sociale, în sensul în care persoanele fizice sa beneficieze de aceasta facilitate o singura data, respectiv sa achizitioneze, în mod individual sau în comun cu alta persoana fizica/alte persoane fizice, o singura locuinta a carei valoare nu depaseste suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusa de 5-. Totodata, se propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achizitia de locuinte cu cota redusa de TVA de 5-, anterior datei de 1 ianuarie 2023, sa beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în conditiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte. Accize si alte taxe speciale Tinând cont ca începând cu 1 ianuarie 2023, nu va mai exista un calendar care sa reglementeze cuantumul si perioada de aplicare a nivelului accizelor pentru produsele supuse regimului accizelor armonizate, iar operatorii economici care desfasoara activitati cu produse accizabile, nu vor putea determina acciza datorata si implicit, nu vor putea plati la bugetul de stat sumele reprezentând accizele, este necesar a se institui un nou calendar privind nivelul accizelor pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2026. În vederea respectarii cerintei prevazute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE si pentru a fi evitata declansarea actiunii în constatarea neîndeplinirii obligatiilor (infringement) împotriva tarii noastre, se propune cresterea nivelului accizei totale pentru tigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 tigarete la 594,97 lei/1.000 tigarete, precum si adoptarea unui nou calendar de crestere graduala a nivelului accizei totale pentru tigarete tinând cont de necesitatea respectarii legislatiei unionale în domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare si asigurarea predictibilitatii fiscale necesara sectorului. Tinând cont ca potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, acciza specifica pentru tigarete se determina pe baza pretului mediu ponderat de vânzare cu amanuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem si al accizei totale, precum si faptul ca începând cu data 1 august 2022 va creste nivelul accizei totale pentru tigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru tigarete. În ceea ce priveste procentul legal al accizei ad valorem aplicat asupra pretului de vânzare cu amanuntul al tigaretelor eliberate pentru consum, se propune diminuarea acestuia cu un punct procentual pe an, începând cu 1 august 2022, astfel ca acesta va fi de 10- în anul 2025. Se propune majorarea cuantumului accizei minime pentru tigarete datorate, de la de 97- din nivelul accizei totale pentru tigarete la 100- din nivelul accizei totale pentru tigarete prevazut în anexa nr. 1. Având în vedere ca masura privind cresterea graduala a accizei la tutun fin taiat destinat rularii în tigarete si la alte tutunuri de fumat introdusa prin Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu a tinut pasul cu modificarea calendarului de crestere graduala a accizei la tigarete în vederea respectarii Directivei 2011/64/UE, se propune introducerea unui calendar de crestere graduala a accizei pentru aceste produse pentru a avea o abordare unitara a sistemului de taxare. Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool si bauturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere ca nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal. Tinând cont de faptul ca pentru produsele din tutun prelucrat supuse accizelor armonizate a fost stabilit anterior un calendar de crestere graduala a nivelului accizelor, precum si similitudinea dintre aceasta categorie de produse si tutunul încalzit, se propune stabilirea unui tratament similar pentru produsele din tutun încalzit, prin introducerea unui calendar de crestere graduala a nivelului accizelor pentru aceste produse. Totodata, pentru egalitate de tratament în ceea ce priveste taxarea produselor supuse accizelor nearmonizate, se propune majorarea nivelului accizelor si pentru lichidul care contine nicotina prin instituirea unui calendar de crestere graduala a accizei pentru acest produs. Se propune eliminarea aplicarii prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu cresterea preturilor de consum pentru tutun fin taiat destinat rularii în tigarete, alte tutunuri de fumat, tigari si tigari de foi, tutunul continut în produse din tutun încalzit întrucât nivelul accizelor stabilit pentru aceste produse este stabilit prin aplicarea unui procent asupra nivelului accizei totale pentru tigarete - nivel care este determinat tinând cont de pretul mediu ponderat de vânzare cu amanuntul pentru tigarete si prin urmare se are în vedere evolutia preturilor din piata. Totodata, se propune eliminarea aplicarii prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu cresterea preturilor de consum pentru lichidul care continanicotina întrucât nivelul accizelor pentru acest produs este determinat prin aplicarea unui procent care reprezinta media cresterilor procentuale aferente produselor din tutun (tigarete, tutun fin taiat destinat rularii în tigarete, alte tutunuri de fumat, tigari si tigari de foi, tutun încalzit) si prin urmare se are în vedere evolutia preturilor din piata. Prin exceptie de la art. 342 alin. (1) din Codul fiscal, se propune ca, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, inclusiv, pentru produsele prevazute la nr. crt. 10 – 12 (benzina cu plumb, benzina fara plumb si motorina) din anexa nr. 1 la Titlul VIII – Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul prevazut în coloana nr. 4 din aceasta anexa, sa nu se actualizeze cu cresterea preturilor de consum din ultimele 12 luni, calculata în luna septembrie a anului 2022, fata de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015. În situatia în care, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, nivelul accizelor pentru aceste produsele prevazute la nr. crt. 10 – 12 din anexa mai sus mentionata, este mai mic decât nivelul minim prevazut în Tabelul A din anexa I la Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice si a electricitatii, al carui echivalent în lei se stabileste utilizând cursul de schimb leu/euro publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în prima zi lucratoare din luna octombrie a anului 2022, se aplica nivelul minim prevazut de directiva. Impozite si taxe locale Se propune eliminarea sintagmei ”cladire cu destinatie mixta”, pentru simplificarea modului de calcul al impozitului pe cladiri. Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru cladirile rezidentiale pe baza valorilor cuprinse în Studiile de piata referitoare la valorile orientative privind proprietatile imobiliare din România, administrate de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România publicate anual pe pagina de internet a U.N.N.P.R. si a cotelor de impozitare respective. Se propune modificare limitelor minime ale cotelor de impozitare si anume: la cladiri rezidentiale cotele vor fi de 0,1- - 0,2- iar la cladirile nerezidentiale cotele vor fi de 1- - 1,3-. Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru cladirile nerezidentiale pe baza valorilor cuprinse în ” Studiile de piata referitoare la valorile orientative privind proprietatile imobiliare din România”, administrate de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a U.N.N.P.R. si a cotelor de impozitare respective. Clarificari privind modalitatea de calcul a impozitului pe teren înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinta curti constructii prin scaderea de la impozitare a suprafetelor acoperite de cladiri. Pentru terenul amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileste prin înmultirea suprafetei terenului, din care se scad suprafetele de teren acoperite de cladirii, exprimata în hectare, cu suma corespunzatoare categoriei de folosinta si cu coeficientul de corectie corespunzator zonei si rangului localitatii. Autoritatile publice locale, la propunerea autoritatii executive, pot majora sau diminua nivelul impozitelor si taxelor locale cu pâna la 50-. Având în vedere ca Studiile de piata referitoare la valorile orientative privind proprietatile imobiliare din România, administrate de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România se actualizeaza anual, nu mai este necesara indexarea anuala cu rata inflatiei a impozitului pe cladiri. Impozitul specific unor activitati Se propune abrogarea, începând cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completarile ulterioare. Persoanele care au datorat impozit specific unor activitati, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea conditiilor de aplicare a acestui sistem de impunere si/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activitati decât cele corespunzatoare codurilor CAEN specifice. De asemenea, au fost stabilite reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata Având în vedere faptul ca reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 de euro la 10.000 de euro * contribuie la cresterea bancarizarii operatiunilor banesti, un nivel redus al acestora reprezentând principalul factor de mentinere a unui nivel ridicat al evaziunii fiscale în domeniul vânzarilor cu amanuntul/ridicata si al prestarilor de servicii, iar România trebuie sa ia toate masurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale ca prima conditie a asigurarii sustenabilitatii bugetului public, * asigura, într-o masura mai mare, o trasabilitate a fluxurilor banesti prin operatiuni bancare, ceea ce conduce la o mai buna fiscalizare a veniturilor realizate de catre operatorii economici, constituind o masura în plus pentru combaterea evaziunii fiscale, * asigura posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, posibilitatea utilizarii acestui instrument de plata la un numar mai mare de operatori economici, prin proiectul de act normativ se propune reglementarea modificarii pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfasoara activitati de comert cu amanuntul si cu ridicata, precum si cele care desfasoara activitati de prestari servicii, au obligatia de a accepta ca mijloc de plata cardurile de debit, de credit sau preplatite. Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizati de prevederile sus-mentionate întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea instalarii terminalelor de plata, inclusiv încheierea contractelor aferente cu institutiile acceptante, s-a prevazut faptul ca masura va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.
