Cazul „orbilor” care îsi conduceau linistiti masina s-ar putea încheia cu o condamnare de tot râsul. O ieseanca ce îsi facuse o meserie din intermedierea obtinerii de certificate de handicap a fost condamnata de magistratii Tribunalului la doar doi ani de închisoare cu suspendare, desi procurorii documentasera zeci de cazuri în care femeia luase bani contra unor certificate de handicap grav sau accentuat. Ieseanca si-a desfasurat lucrativa activitate inclusiv în paralel cu ancheta procurorilor si a autoritatilor. Pe când pe o usa a Directiei Generale de Asistenta Sociala (DGASPC) intrau persoanele cu handicap chemate pentru a li se confirma sau infirma diagnosticul initial, la cealalta se vindeau în continuare certificate false. Iar beneficiarii luau bine mersi pensii de la stat, unii ani buni de zile, desi erau sanatosi tun. Procurorii DNA au stabilit ca Elena Balcan, simpla pensionara, se afla în cercul de cunostinte al unor angajati DGASPC si ai Spitalului de Neurochirurgie. Ea îsi folosea „pilele” pentru a asigura o paleta larga de servicii, de la simpla intrare peste rând la comisia de evaluare, pâna la eliberarea unor certificate de handicap de gradul I, îndeosebi pentru afectiuni oftalmologice. Evident, totul contra cost. Cel mai vechi caz documentat de procurori dateaza din 2007, când a pretins si primit 1.500 de lei pentru ca sotia unui cunoscut sa beneficieze de încadrare în gradul I de handicap. Pentru ca pensia de handicap sa fie platita în continuare, respectiv pentru ca diagnosticul sa fie confirmat la reevaluarile anuale, Balcan cerea în fiecare an echivalentul a câte unei pensii lunare. De la acest client a încasat astfel timp de 10 ani câte 800-1.500 de lei, în functie de cât se indexa pensia de handicap. În acelasi an, a acceptat doar 400 de lei pentru un certificat de handicap de gradul II. Anual însa, mai încasa de la client înca 274 de lei, cuantumul unei pensii lunare. În 2008, Balcan a încasat 2.000 de lei pentru un certificat de gradul II. Dupa 5 ani, de la acelasi client, a încasat 3.500 de lei, pentru a „avansa” certificatul la gradul I. Mita maxima: 8.400 de lei Ancheta procurorilor a început în 2012, dupa ce pe plan national a izbucnit un adevarat scandal legat de certificatele de handicap false emise în mai multe judete, inclusiv Iasi. Ca urmare, si majoritatea cazurilor documentate de procurori dateaza din aceasta perioada. În septembrie 2012, ea a primit 4.000 de lei în schimbul interventiei pe lânga comisia de evaluare pentru obtinerea unui certificat de încadrare în gradul I de handicap pentru o clienta. De la aceasta, a încasat apoi, an de an, echivalentul unei pensii lunare. De la un alt client, „rezolvat” în 2013, a luat doar 1.000 de lei, dar pentru un certificat de handicap de gradul II. Chiar daca pensia era mult mai mica decât pentru handicap de gradul I, certificatul era nerevizuibil, deci beneficiarul nu trebuia sa vina anual pentru un nou examen medical. Chiar daca diagnosticul stabilit pentru beneficiar impunea reevaluari anuale, si aceasta problema putea fi rezolvata. În 2016, a pretins si primit 400 de lei pentru ca o clienta sa-si primeasca pensia de handicap în continuare, fara a mai fi chemata pentru reevaluare. Balcan nu avea tarife fixe, stabilind suma pretinsa în functie de client. Pentru un certificat de încadrare în grad de handicap grav, cu indemnizatie de însotitor, ea percepea între 2.800 de lei si 1.500 de euro. Suma maxima pretinsa a fost de 8.400 de lei, pentru un certificat de handicap de gradul I. Procurorii DNA au efectuat initial cercetari pentru 12 acte de trafic de influenta comise de Balcan. Din cercetari au rezultat însa probe pentru înca 5 acte, urmarirea penala fiind extinsa în octombrie anul trecut. Verificarile au stabilit ca femeia nu lua banii degeaba. Toti cei 17 clienti identificati îsi primisera certificatele. Unde avea complici? Trimisa în judecata pentru trafic de influenta în forma continuata, Balcan a spus în instanta ca intrase în „afacere” dupa ce ea însasi trebuie sa dea spaga la DGASPC. Era încadrata ca persoana cu handicap si trebuia sa mearga anual la reevaluare. La coada cunoscuse o pensionara care se afla în cercul de cunostinte al unei membre a comisiei de evaluare si al unei secretare din Sectia de Oftalmologie a Spitalului de Neurochirurgie. Din discutiile cu pensionara, a înteles ca poate intra peste rând daca plateste suma de 300 de lei. Pentru înca 300 de lei, a primit un certificat de handicap nerevizuibil. I s-ar fi propus sa preia ea însasi clienti, ca intermediar al celor trei, ajungând sa fie cunoscuta ca o persoana de încredere. „Dupa o perioada, întrucât le obtinusem certificate cu încadrare în grad de handicap gradul II, pensiile fiind mici, oamenii au început sa solicite pensii mai mari. Atunci A.A., B.B. si C.C. au decis sa încadreze acele persoane la nevazatori si sa obtina astfel certificate de încadrare în grad de handicap I, actele medicale fiind facute de catre A.A. la Sectia Oftalmologie, unde lucra. Devenisem foarte cunoscuta pentru faptul ca puteam rezolva obtinerea de astfel de certificate, se dusese vorba în mediul celor care se prezentau la Comisie si printre cunostintele acestora. Din câte cunosc, A.A. falsifica personal unele acte medicale, trecând afectiuni de care oamenii nu sufereau dar care sa se încadreze pentru a se obtine certificat de încadrare în grad de handicap”, a declarat femeia în fata instantei. Falsificarea diagnosticelor era cu atât mai usoara, cu cât comisia de evaluare analiza doar actele medicale prezentate, neefectuând un control propriu-zis al afectiunilor pretinse. A recunoscut tot Elena Balcan a încheiat cu procurorii un acord de recunoastere a vinovatiei, ceea ce i-a permis obtinerea unei pedepse mai usoare. În instanta, procurorii au propus o pedeapsa cu închisoarea, orientata spre minimul prevazut de Codul Penal. Judecatorii au luat în calcul faptul ca femeia colaborase cu anchetatorii si nu avea antecedente penale. Ca urmare, ea a fost condamnata la 2 ani de închisoare, dar cu suspendarea executarii pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Aceasta varianta de executare a pedepsei a fost considerata însa prea blânda de procurori, care au contestat sentinta. Cazul a intrat pe rolul Curtii de Apel. Autoritatile judiciare nu au comunicat daca au extins cercetarile si în privinta complicilor femeii.
