Putin, între „schizofrenie” și „dictatura fricii”. Cum a ajuns liderul de la Kremlin cel mai cunoscut autocrat modern

Putin, între „schizofrenie” si „dictatura fricii”. Dictatorii de scoala veche sunt definiti prin dependenta lor de teroare si de cenzura.  Autocratii din noua generatie, prin contrast, aresteaza mai putin si mint mai mult. Simuleaza democratia si se sprijina pe manipularea informatiilor si pe competenta de proiect. Îsi doresc controlul, dar îsi propun sa-l obtina prin agilitatea lui Lee Kuan Yew din Singapore, nu prin brutalitatea lui Iosif Stalin. Spin dictators În noua lor carte „Spin Dictators: The Changing Face of Tyranny in the 21st Century”, Serghei Guriev si Daniel Treisman prezinta caracteristicile acestui nou „look” al dictatorilor. Treisman si Guriev au vorbit despre acest subiect într-un interviu oferit Bloomberg. „Rusia este acum o dictatura comuna a fricii. Am observat o crestere mare a represiunii politice fatise începând cu 2018, cu o politie mai dura si intimidarea opozitiei. Dupa invazie, Putin a introdus o lege care incrimineaza referirea la asa-numita «operatiune speciala» ca fiind razboi. Nu exista nicio pretentie ca regimul nu este represiv”, spune Daniel Treisman. Putin, între „schizofrenie” si „dictatura fricii” La ora actuala, exista o schimbare reala în Rusia. Întrebarea este: de ce natura? „Credem ca se datoreaza în primul rând modernizarii sociale si economice continue a societatii ruse. Începând cu 2012, a existat o crestere masiva a patrunderii internetului în Rusia – 3G, apoi 5G, iar discursul politic apare pe YouTube. sLiderul opozitiei întemnitat Alexeyt Navalnîi este atât un accelerator, cât si un simptom al acestei schimbari. Elementul suplimentar este schimbarea valorilor, cresterea cererilor pentru libertatea de exprimare, dreptul de a demonstra si asa mai departe. Putin a observat acest lucru si, pâna în 2019, a decis ca vechile sale metode nu mai functionau. El a dat mai multa responsabilitate operationala serviciilor de securitate, a lasat politia sa foloseasca mai multa violenta si sa retina un numar mai mare de oameni”, subliniaza Treisman. Cum sa fii dictator fara sa pari unul? Vladimir Putin se numara printre „dictatorii cu fata democratica”, spune Daniel Treisman. „O serie de dictatori cu fata democratica (spin dictators – traducere aproximativa), atunci când se confrunta cu presiunea modernizarii continue sau a crizei economice, revin la dictatura fricii ca ultima solutie, deoarece cred ca nimic altceva nu va functiona. Vedem asta cu spresedintele turc Recep Tayyipt Erdogan dupa tentativa de lovitura de stat din 2016, vedem asta cu schimbarea de la sHugot Chavez la Nicolas Maduro în Venezuela. Modernizarea îndeparteaza tarile de autocratia de stil vechi, îngreunând utilizarea violentei deschise, facând-o mai costisitoare, asa ca dictatura cu fata democratica este ceva la care dictatorii pot apela pentru a-si mentine controlul folosind metode mai sofisticate”, argumenteaza Treisman. Dar aceste metode au limitele lor. „Daca modernizarea continua, daca globalizarea continua si tara devine si mai conectata la grupuri externe, vine un moment în care nici macar dictatura cu fata democratica nu functioneaza în mod fiabil. Si atunci liderii se confrunta cu aceasta alegere dificila – accepta democratia si încearca sa domine într-un cadru democratic? Este posibil, dar destul de rar. Sau merg înapoi?” (defapt.ro)


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi