Am debutat în paginile Ziarului de Iasi în urma cu doi ani, în preajma Zilei Statisticii în România (12 iulie), cu un articol despre contributorii moldoveni la întemeierea statisticii oficiale (institutionale) în tara noastra: Dimitrie Cantemir, Nicolae Sutu, Ion Ionescu de la Brad, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu. De atunci, semnez articole, cele mai multe sunt contributii la diseminarea statisticilor oficiale si la promovarea culturii statistice, restul fiind abordari sociologice ale unor probleme sociale, politice si economice. Anul acesta aniversam 163 de ani de statistica oficiala în România, prilej cu care ne reamintim despre înfiintarea Oficiului Central de Statistica Administrativa prin Ordonanta domeneasca nr. 247 din 12 iulie 1859 semnata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, precum si despre contributiile întemeietorilor Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), directorul Statisticii în Moldova, si Dionisie Pop Martian (1829-1865), directorul Statisticii în Tara Româneasca. Este unanim recunoscut ca savantul enciclopedist Dimitrie Cantemir (1673-1723) este precursorul gândirii statistice pe meleagurile noastre, iar printul Nicolae Sutu (1798-1871) a fost primul economist si statistician. Prezentul articol nu este altceva decât o scurta incursiune în viata si opera primului statistician român. Nascut la sfârsitul anului 1798 în oraselul Arnautchioi, pe Bosfor, era, dupa familie (grecii Soutzo, originari din Epir), mai mult grec decât turc. A fost cel de-al treilea copil al principelui Alexandru Sutu, care a domnit în Tara Româneaca în 1802 (caimacam), în 1806 cu întreruperi, între 1818 si 1821, în Moldova între 1801 si 1802. Mama sa, Eufrosina Callimachi, era fiica principelui Alexandru Callimachi. Sub atenta supraveghere a tatalui sau, Nicolae Sutu va fi educat în Fanar, unde se va îndeletnici cu studiul limbilor greaca, turca, limbilor orientale, persanei si arabei. Va deveni pasionat de domeniul economiei, inspirat de lucrarile unor economisti ca Jean-Baptiste, I. Droz, P. Rossi, dar si de statisticieni ca Ch. Dupin, E. Gerardin s.a. Opera sa vasta (proza, poezii, memorialistica, economie, statistica, drept), cuprinde circa 14 volume scrise în limba franceza si este extrem de importanta pentru cunoasterea vietii economice si sociopolitice din Principatele Române. Cultura economica si-a format-o prin lecturi si studiu individual, cunostintele dobândite aplicându-le în numeroasele demnitati pe care le-a îndeplinit de-a lungul carierei sale: presedintele Tribunalului de Comert (1832), postelnic (1832), Mare postelnic (1834), bei al Imperiului otoman (1834), vornic (1835), secretarul particular al domnitorului Mihail Sturdza (1835-1848), ministru de Finante (1839, 1841-1843, 1849), Mare postelnic (1842), Mare Logofat (1843), Mare Logofat al Justitiei (1846-1848, 1849-1851), autorul principal al Regulamentului Instructiei publice (1843), presedintele Sfatului administrativ extraordinar, director si actionar al Teatrului National din Iasi (1845-1846), secretarul particular al domnitorului Grigore al V-lea Ghica (1849-1855), caimacam (1852), presedintele Consiliului de Ministri si ministru de Interne (1853), ministrul Cultelor si al Instructiei publice (1853), deputat de Putna (1859). În anul 1860 a fost membru principal al Comisiei Centrale de la Focsani înfiintata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în cadrul careia a avut initiative precum înfiintarea Curtii de Conturi, unificarea cursului monetar, construirea cailor ferate. În termenii politici de astazi, am putea spune ca Nicolae Sutu a fost un stralucit tehnocrat, cu o cariera publica de trei decenii în care a îndeplinit aproape toate functiile din Moldova timpului sau. În domeniul economiei s-a impus prin lucrari care abordeaza aspecte referitoare la comert, industrie, finante (taxe si impozite), banci, statistica economica: Aperçu sur l’état industriel de la Moldavie, Jassy, 1838; Aperçu sur les causes de la gêne et de la stagnation du commerce, et sur les besoins industriels de la Moldavie, Jassy, 1838; Observations statistiques pour l'an, 1848; Actes de l’organisation d’une Banque nationale de Moldavie, Jassy, 1852; Des moyens propres à donner l’impulsion à l’industrie, Jassy, 1861; Quelques observations sur la statistique de la Roumanie Fokchani, Impr. H. Goldner, 1867. În lucrarile sale sunt tratate si aspecte care tin de starea populatiei, politica (numirea si schimbarea domnitorilor, Regulamentul Organic), relatiile externe (Pacea de la Adrianopole), moravurile si cultura din vremea sa. Ca orientare politico-ideologica era mai degraba un conservator moderat, liberal în gândirea economica, devenit filorus din cauza vicleniei si agresivitatii cu care Imperiul Otoman îi trata pe domnitorii fanarioti în tarile române, dar si a experientelor nefaste prin care a trecut familia sa dupa Revolutia de la 1821. Pentru aplicarea Regulamentului Organic a fost apreciat de generalul Pavel Kiseleff, guvernatorul Principatelor Române. Memoriile sale ofera o perspectiva cel putin îngaduitoare asupra domniilor fanariote în tarile române: „Într-o vreme când ignoranta si barbaria turcilor ajunsesera la culme, fanariotii, ca agenti, ca dragomani sau gospodari, îndeplineau functia cea mai delicata si cea mai primejdioasa ce a existat vreodata, deoarece, gratie inteligentei lor, ei tineau în mâna firele politicii unei puteri care nu putea decât pierde la fiecare conflict cu statele europene. (...) Când ora eliberarii a sunat, averea si viata lor au fost pretul devotamentului pentru cauza libertatii. Printre cei stabiliti în Principate, câtiva s-au naturalizat prin aliante de familie si s-au identificat cu noua lor stare. Ma numar printre ei. Intrat în slujba îndata dupa punerea în aplicare a legii organice si ocupând pe rând toate demnitatile superioare, am luat parte direct la toate reformele, la toate regulamentele introduse în administratia tarii”.1 Printul Nicolae Sutu este primul autor al unei carti de statistica publicata în limba franceza sub titlul Notions statistiques sur la Moldavie, Iasi, 1949. Lucrarea a fost ulterior tradusa de Teodor Codrescu si publicata cu unele comentarii sub titlul Notitii statistice asupra Moldovei, la Tipografia Buciumul Român din Iasi, 1852. La biblioteca Filialei din Iasi a Academiei Române se poate consulta editia din 1852. În viziunea acestui om de stat si de stiinta, rolul statisticii era de „regulator în masurile de interes general”, de „busola” în domeniul guvernarii. În prima lucrare de statistica din tara noastra, printul Sutu ofera o descriere documentata si sistematizata a Moldovei prin intermediul datelor statistice referitoare la teritoriu, populatie, productia agricola si industriala, comertul si „fortele productive”.2 În viziunea sa, statistica era stiinta descriptica prin care se cunoaste situatia fizica, morala, intelectuala si politica a unei societatii, comparativ cu societati din alte locuri. În timpul vietii sale s-au derulat câteva lucrari statistice importante: Recensamântul populatiei (1859-1860), Recensamântul stabilimentelor industriale (1863), Analele statistice si economice (1860), care au beneficiat si de pe urma operei sale economice si statistice. Printul Nicolae Sutu a initiat si o serie de reforme, precum cea a educatiei din anii 1840, a înfiintat Scoala de arte si meserii, a insistat pentru introducerea disciplinelor tehnice în scoala, a redactat Regulamentul instructiei publice. În anul 1862, Nicolae Sutu s-a retras definitiv din viata publica, la o mosioara din Moldova, mai degraba sarac. Decesul sau a fost anuntat în Parlament de catre Mihai Kogalniceanu, care i-a fost apropiat si a cerut instituirea unei pensii de sprijin pentru urmasii sai cam strâmtorati.3 1 Nicolae Sutu, Memoriile Principelui Nicolae Sutu, mare logofat al Moldovei. 1798/1871. Traducere din limba franceza, introducere, note si comentarii de Georgeta Penelea Filitti. Editura Fundatiei Culturale Române, Bucuresti, 1997; republicata la Editura Humanitas, Bucuresti, 2013. 2 Nicolae Sutu, Notitii statistice asupra Moldovei, Tipografia Buciumul Român, Iasi, 1852. 3 Gheorghe Savoiu (coord.), Gândirea statistica româneasca în ultimul veac. Restituiri ale trecutului, adaugiri din prezent si perspective, Editura Universitara, Bucuresti, 2018. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
