Cea mai eficienta „arma” este cresterea cantitatii de deseuri reciclabile, separate înca din sacul de gunoi din locuinta. Poate parea ca nu merita, dar nu este deloc asa. De exemplu, în judetul Iasi exista o comuna unde aceasta taxa a coborât la un sfert din cât plateste un locuitor al municipiului resedinta. Cum a convins acest primar oamenii sa recicleze înca din faza cosului de gunoi de sub chiuveta? Aceasta ar fi finalitatea cheltuirii la Iasi a nu mai putin de 70 milioane de euro, mare parte fonduri europene, în modernizarea sistemului de management al deseurilor. Sunt sau nu iesenii în stare sa faca si acest ultim pas, al civilizatiei în materie de gunoi? Dupa un respiro de numai un an, saga Sistemului de Management Integrat al Deseurilor realizat la Iasi continua cu un nou sezon. În primul episod este vorba de achizitionarea serviciilor de asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului „Modernizare S.M.I.D. în judetul Iasi în vederea tranzitiei spre economia circulara”. Licitatia lansata la începutul lunii iunie de la o valoare estimata de 3 milioane de lei este finantata de la bugetul Consiliului Judetean Iasi. Dar miza este obtinerea finantarii europene pentru elaborarea documentatiei necesare acestui proiect prin Programul Operational Infrastructura Mare. Însusi proiectul SMID Iasi a fost finalizat prin POIM, dar un ultim apel în cadrul acestui program ofera sansa continuarii lui sub forma „sprijinului pentru pregatirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 si post 2020” în privinta reciclarii deseurilor. Pare destul de tehnic, dar, daca vorbim de bugetul famiilor din Iasi, chiar nu e deloc tehnic. Ba chiar devine foarte avantajos. Un drum de 70 de milioane de euro Istoria SMID Iasi începe înca din 2005, când Primaria Iasi a început demersurile pentru gasirea unui alt loc de depozitare a deseurilor, mai departat de municipiu, care sa înlocuiasca vechea „Varsatoare de la Tomesti”. Documentatia realizata atunci pentru obtinerea fondurilor pre-aderare (ISPA) n-a mai fost de folos, pentru ca banii europeni s-au dus pe retele de apa si canalizare. Un an mai târziu, Guvernul Tariceanu pregatea un împrumut, astfel ca documentatia a trebuit refacuta pentru bugetare nationala. N-a mers nici de data asta, si, pentru ca proiectul a capatat întindere judeteana prin cooptarea altor orase nevoite sa închida gropile clasice de gunoi, în hora a intrat Consiliul Judetean, care a refacut aplicatia pentru fonduri europene. Proiectul a început cu bani obtinuti prin Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013 si s-a încheiat cu finantare prin POIM. Practic, au fost realizate platformele de colectare si sortare a deseurilor în câteva puncte din judet, precum si instalatiile de sortare si compostare de lânga depozitul ecologic, parte astazi a Centrului de Management Integrat al Deseurilor Tutora. În ciuda celor 70 de milioane de euro bagati în aceasta uriasa masinarie, lucrurile au demarat greu, de la un neverosimil procent de 10 procente din întreaga cantitate de deseuri - la reciclare, si 90 la suta - la depozitare. De aici a început, în primavara anului 2021, punctul final al realizarii proiectului SMID, lungul drum de inversare a celor doua procente. Unde suntem azi? Destul de departe, se pare... De la 10 la 40 la suta deseuri reciclabile, în decurs de un an În prezent, suntem undeva la 40 la suta deseuri depozitate din întreaga cantitate adusa la Centrul de la Tutora, ne-a spus Razvan Gheorghiu, directorul executiv al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubritate, din care fac parte toate administratiile locale din judet plus Consiliul Judetean. Saltul s-a produs odata cu intrarea în functiune a Statiei de Tratare Mecano-Biologica, în primavara anului 2021. Acum e în toi o alta abordare: colectarea din poarta în poarta. Noua modalitate de preluare a deseurilor, care îi responsabilizeaza mai mult pe cetateni sa predea deseurile pe categorii, se aplica deja în 60 de localitati, de doua ori mai multe decât anul trecut. De regula, punctele de colectare sunt comune, de obicei la intersectia unor strazi. Cum sa platesti doar 3,50 de lei pe luna pentru gunoi Firma Girexim Universal este detinatoarea contractului de cinci ani, atribuit în 2019, de colectare si transport deseuri în judet. Unii primari au contestat modalitatea de aplicare. Desi firma respectiva ridica deseurile pe categorii, banii îi ia direct de la primarii, care apoi trebuie sa-i recupereze de la cetateni. Spre deosebire de municipiul Iasi, unde societatea locala de salubritate a încheiat contracte cu fiecare gospodarie (casa), asociatie de proprietari, institutie sau firma. Aici, în municipiul Iasi, potrivit tarifelor afisate pe pagina de internet a Salubris SA, taxa lunara începe de la 13,66 lei/persoana. CITESTE SI: SMID, punct final: Iasul are prima instalatie complexa de tratare mecano-biologica din tara care va intra în operare Cu timpul, disensiunile s-au ameliorat, pentru ca e un fel de competitie: cu cât se strânge o cantitate mai mare de deseuri reciclabile, cu atât taxa de salubritate pe care trebuie sa o plateasca o persoana e mai mica. Campioana la acest capitol este comuna ieseana Dobrovat: 3,50 lei/ luna/ persoana. „În comuna, peste 30 la suta din cantitatea de deseuri predate intra la categoria reciclabile. Pentru ele primim bani înapoi”; adica facturile sunt mai mici”, ne-a explicat primarul Catalin Martinus. El spune ca pretul foarte mic este si rezultatul campaniei de lamurire pe care a dus-o în rândul locuitorilor. „Depinde de voi: daca ne sprijiniti sa selectam cât mai mult, taxa va fi mai mica”, ne-a spus primarul cum a vorbit cu consatenii. De altfel, în comuna exista si un foarte important grup de Facebook, pe care primarul îl foloseste intens pentru a populariza astfel de initiative. Între timp, si Girexim si-a diversificat categoriile, ridicând inclusiv mobilier si saltele uzate, dar si anvelope. Cât ajunge taxa în alte parti Printre cei care s-au opus de la început modalitatii de plata catre Girexim Universal este fostul primar al comunei Schitu Duca, o comuna chiar vecina cu Dobrovat. „Nu mi se pare normal sa plateasca primaria, pentru ca gunoiul menajer nu este ridicat din curtea institutiei. Eu am lasat o «mostenire» la Schitu Duca o taxa de 15 lei/ persoana/ an, iar noul consiliu local a ridicat-o la 95 de lei”, ne-a spus suparat Mihai Mihalache, fostul edil sef. Asta înseamna aproape 8 lei/ persoana pe luna. E bine ca se face colectare selectiva, dar nu la pretul acesta, a adaugat el. CITESTE SI: Ne costa mai mult gunoiul? Din Casa Patrata se vad ieftiniri la orizont. De la Salubris se vad însa doar scumpuri Dar sunt comune înca si mai „scumpe” când vine vorba de deseuri. La Rediu, taxa este 9,63 de lei/ persoana, iar ridicarea se face din fata fiecarei porti. Primarul Ciprian Grosu e nemultumit ca plata este egala pentru toti locuitorii, desi unii „produc” mai multe deseuri, iar altii, o cantitate mai mica. Este si o categorie de cetateni care declara ca nu arunca nimic, ne-a spus primarul comunei din coasta Iasului. Presiunea scumpirilor Primarul comunei Holboca este, si el, adeptul colectarii selective. „Sunt lucruri normale, care în alte tari se fac de ceva vreme”, ne-a spus Neculai Pamfil. Si el face campanie pentru scaderea taxei de salubritate, care acum este undeva în jurul a 11 lei. Primarul crede însa ca, pe fondul scumpirii carburantilor, taxa ar putea sa creasca - dar poate sa ramâna la pragul de 11 lei daca locuitorii comunei vor face un efort sa selecteze o cantitate mai mare de plastic si hârtie din tot ce arunca. „Deseurile reciclabile nu se platesc si, cu cât e mai mare cantitatea, cu atât mai putine sunt deseurile menajere”, a mai spus el. CITESTE SI: 70 de milioane de la UE bagati în gunoaie la Iasi. Civilizatia n-o deprindem Desi exista riscul - si o presiune din partea operatorului - de ajustare a taxei cu scumpirile din ultima vreme si inflatia galopanta, singura „arma” ramâne cresterea cantitatii reciclabilelor. Cât priveste Girexim Universal, am încercat sa obtinem un punct de vedere din partea operatorului care „matura” tot judetul, dar nu am primit nici un raspuns.
