La nivelul anului 2020, potrivit ultimelor date publicate de Institutul National de Sanatate Publica, cancerul de sân reprezenta a treia cea mai întâlnita forma de cancer în România, cu o pondere a cazurilor noi de 12,2- (12.085 cazuri noi), imediat dupa cancerul de colon (13,1-; 12.938 cazuri noi) si cancerul de plamâni (12.3-; 12.122 cazuri noi). Potrivit celui mai recent sondaj Eurostat, România ramâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar daca procentul a crescut de la 0,2- la 9- în ultimii ani. În plus, în România, ratele de supravietuire la cinci ani dupa tratarea unor forme de cancer, precum cancerul de sân, de prostata si de col uterin, sunt mult sub mediile UE – 75- în România pentru cancerul de sân, fata de 83- în UE. ”Eu cred ca procentul la cinci ani este chiar mai mic. Si acest lucru este din cauza ca femeile din România nu-si fac control periodic la sâni, în conditiile în care exista un program national, în acest sens, adica pot face acest control gratuit. În Iasi, de exemplu, femeile se pot programa pentru aceasta investigatie la Insttutul Regional de Oncologie (IRO). Este tulburator sa vezi ca multe românce ajung în stadii avansate ale cancerului de sân, în conditiile în care este suficient sa mearga din timp, adica în jurul vârstei de 30 de ani sau chiar mai devreme, sa-si faca o mamografie. Care, repet, poate fi facuta gratuit. Sa va spun ca printre persoanele depistate cu cancer în stadiile 2-3 am avut paciente medici, sotii de medici sau asistente medicale? Este inacceptabil. Femei care vin la spital în stadiul 4, cu metastaze, si spun ca au ajuns în aceasta situatie pentru ca le-a fost rusine sa mearga la medic, la un control al sânilor”, a comentat aceste statistici Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu, medic primar obstetrica-ginecologie în cadrul Maternitatii ”Cuza-Voda” din Iasi. De altfel, în urma unei cercetari online realizate de Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice din România (COPAC) în luna octombrie 2021, s-a constatat ca 73,4- dintre persoanele cu cancer de sân sunt diagnosticate în stadiile 2 si 3 ale bolii, 4,4- sunt diagnosticate în stadiul 4 si doar 3,5- în stadiul 0, respectiv 18,6- în stadiul 1. Pe de alta parte, 20,7- dintre respondenti au declarat ca nu au fost la control în 2020 si 2021 de teama pandemiei. Pentru a avea un diagnostic de certitudine, aproximativ 40- dintre persoanele cu cancer de sân au fost nevoite sa plateasca din buzunar investigatiile imagistice necesare – mamografie, computer tomograf (CT), rezonanta magnetica (RMN), în timp ce 30,7- au acoperit si din fonduri personale aceste investigatii si doar 29,8- au beneficiat de investigatii decontate 100-. Sumele suportate de pacienti s-au încadrat între 500 si 1000 de lei (35-), 1000 si 2000 de lei (20,5-) sau au depasit valoarea de 2000 de lei (27,3-). Odata diagnosticate, cea mai mare parte a persoanelor cu cancer de sân au fost ghidate de familie si prieteni pentru a ajunge la medicii si spitalele sau centrele specializate de care au avut nevoie (aproximativ 60-), în timp ce aproape 30- au fost îndrumate de medicul de familie iar 13- s-au folosit de internet pentru a obtine informatiile necesare. ”Pe de o parte, aceasta situatie, deloc normala, este rezultatul faptului ca multe dintre femei nu stiu ca pot face gratuit mamografie. Asa cum am precizat, la Iasi aceasta investigatie se poate face gratuit, în baza unei programari, la IRO. Pe de alta parte, pentru ca vorbim despre un program national, ar trebui sa se poata face mamografie gratuita indiferent de laboratorul de radiologie la care se adreseaza pacientele, inclusiv la cele private. Dar, din pacate, multi dintre privati refuza sa încheie contracte cu Casa de Asigurari de Sanatate, pentru ca nu li se par suficient de mari sumele decontate. Si-atunci, în acest context, multe femei ajung sa-si plateasca investigatia. Cele care îsi permit. Celelalte ajung în stadii foarte avansate la spital, când optiunile de tratament sunt deja foarte limitate”, a explicat Prof. Dr. Mircea Onofriescu. Potrivit rezultatelor obtinute, 36- dintre respondenti considera ca este nevoie de implementarea unui mai bun circuit al pacientului în sistemul de sanatate, 23,4- de un acces mai bun la analize si monitorizare si 20,4-, de o mai buna informare a populatiei cu privire la impactul acestei afectiuni, metodele de preventie si tratament disponibile. La cercetarea online au raspuns aproximativ 140 de persoane, dintre care 90- persoane diagnosticate cu cancer de sân si 10- apartinatori ai acestora. Pentru a raspunde acestor nevoi, COPAC a lansat „Ce are ea? Ce au ele în comun?”, o campanie de constientizare si educare ce îsi propune sa ofere informatii despre circuitul în sistem al persoanelor diagnosticate cu cancer de sân, dar si sprijin pentru acestea, prin intermediul activitatilor dedicate de consiliere si comunicare. În acelasi timp, campania urmareste sa ofere informatii populatiei generale despre importanta diagnosticarii timpurii a cancerului de sân si argumente pentru care este importanta evaluarea periodica, în functie de indicatiile clinice specifice vârstei (ecografie de sân, mamografii periodice). Actiunile incluse în campanie urmaresc sa ofere informatii despre circuitul în sistem al persoanelor diagnosticate cu cancer de sân si sa raspunda la întrebarile persoanelor deja diagnosticate cu privire la tratamentul si povara bolii asupra tuturor fatetelor vietii zilnice. Totodata, campania de educare contine si un workshop de comunicare, care sa le ajute sa comunice mai bine cu profesionistii din sanatate cu care vin în contact. ”Stiti ce este cel mai trist atunci când ajungi sa diagnostichezi o femeie cu cancer de sân într-un stadiu avansat? Faptul ca aceasta boala este perfect vindecabila. Cu conditia sa fie depistata în stadiul 0 sau 1, maxim stadiul 2. Dupa, vorbim doar de supravietuire si este pacat. Si acest lucru se poate evita doar investigându-te din timp. În acest moment am sub observatie doua gravide care au fost diagnosticate cu cancer în faza incipienta. Au facut chimioterapie, s-au vindecat si acum sunt sanatoase si însarcinate”, a concluzionat Prof. Dr. Mircea Onofriescu.
