Orice persoana din România, indiferent daca este asigurata sau nu, are acces gratuit la testare si tratament pentru hepatite virale si HIV. Acest lucru nu pare sa fie cunoscut de catre români, în conditiile în care rata reala de testare este scazuta. Solutia propusa de Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, presedintele Comisiei pentru Sanatate din Senat ar fi implicarea medicilor de familie în vederea testarii pentru hepatita B, C si HIV, acest lucru fiind posibil prin alocarea unui fond special. ”Ideea implicarii medicilor de familie în testarea hepatitelor B si C si a HIV mi se pare una extrem de fezabila si foarte utila. Sa stiti ca în toate tarile europene civilizate se întâmpla acest lucru. Este mult mai simplu sa mergi la medicul tau de familie sa soliciti o astfel de testare, în loc sa te prezinti direct în unitatea de primire urgente (UPU). Pe de o parte, timpul de asteptare al pacientului se limiteaza, pentru ca el poate fi programat pentru astfel de situatii si nu trebuie sa astepte, iar pe de alta parte UPU-urile nu ar mai fi sufocate de persoane care, de fapt, nu reprezinta urgente. Îmi amintesc ca am fost la Spitalul Metropolitan din Londra si acolo, în UPU, era afisat timpul maxim de asteptare: 23 de ore si 43 de minute. Si nimeni nu comenta. Pentru ca, la fel ca la noi, nimeni nu statea: se acorda asistenta medicala în functie de urgenta fiecarui pacient. De aceea, oamenii trebuie sa înteleaga cu adevarat rolul si importanta medicului de familie care poate rezolva mare parte din problemele cu care se prezinta la noi pacientii în UPU”, a explicat Sef lucrari Dr. Florin Rosu, managerul Spitalului de Boli Infectioase din Iasi. Specialistii infectionisti spun ca prin implicarea medicilor de familie ar putea creste rata de depistare pentru hepatita B si hepatita C si HIV. Acest lucru ar însemna ca în doi, maximum trei ani, fiecare medic de familie sa poata testa toate persoanele înscrise pe lista sa, indiferent daca acestea sunt sau nu asigurate. Cu atât mai mult, cu cât ”aceste trei virusuri au la îndemâna terapii cât se poate de eficiente. Pentru virusul hepatitic C avem terapii (…) care îndeparteaza virusul din organism. Pentru virusul hepatitic B în ultima vreme s-a obtinut vindecarea functionala, ceea ce este un lucru deosebit de important. Pentru HIV avem modalitatea de a face pacientul nedetectabil si, ca atare, netransmisibil”, a mentionat Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel. Initiativa presedintelui Comisiei pentru Sanatate din Senat vine pe fondul strategiilor globale privind HIV, hepatita virala si infectiile cu transmitere sexuala pentru perioada 2022-2030, adoptate de Organizatia Moniala a Sanatatii care urmaresc atingerea obiectivului de a elimina hepatita virala B si C pâna în 2030. În contextul în care, la nivel global, 350 de milioane de oameni traiesc cu hepatita virala cronica, iar mai mult de 1,1 milioane de vieti se pierd în fiecare an din cauza hepatitei B si a hepatitei C. Practic, în lume se înregistreaza un deces prin hepatita la fiecare treizeci de secunde. Peste 8.000 de noi infectii cu hepatita B si C apar în fiecare zi, adica peste 5 infectii în fiecare minut, se mentioneaza pe site-ul DSP Iasi. . În România, Institutul National de Sanatate Publica este partener în Proiectul LIVE(RO), alaturi de Institutul Clinic Fundeni si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta ”Sf. Spiridon” Iasi, proiect care asigura testarea pentru hepatita B, D si C în patru regiuni ale tarii: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia si Sud-Vest Oltenia, precizeaza acelasi site. ”Evident ca testari pentru hepatitele B si C si pentru HIV se fac în mod curent la Spitalul de Boli Infectioase. Cu atât mai mult cu cât aici se initiaza tratamentul si, ulterior, supravegherea acestor pacienti. Avem Laboratorul de biologie moleculara care permite monitorizarea viremiei în infectiile HIV, VHC si VHB. În acelasi timp permite si monitorizarea eficientei terapiei antiretrovirale. În ce priveste infectia HIV, Spitalul de Boli Infectioase este Centru Regional de Monitorizare HIV-SIDA, supraveghind starea de sanatate si evolutia persoanelor infectate cu HIV din toata regiunea Moldovei. Dar noi nu putem testa toata populatia Moldovei. De aceea, implicarea medicilor de familie în testarea acestor virusuri ar fi extrem de binevenita, cu stabilirea unui buget care sa acopere aceasta activitate medicala. Este important sa se aloce un fond special pentru aceste testari. Sper sa se gaseasca aceste resurse financiare. Clar, nu trebuie transformat sistemul medical într-un business mercantil, pentru ca suntem cu totii de acord ca sanatatea nu are pret dar, din nefericire, are buget”, a conchis Sef lucrari Dr. Florin Rosu. În demersul lor, partizanii acestui proiect spun ca România a fost prima tara din lume care a asigurat accesul neîngradit la terapie antiretrovirala pacientilor cu HIV, în 2001. “Daca s-a putut în 2001, nu vad de ce nu s-ar putea face în 2023 – 2024”, a spus Prof. Adrian Streinu-Cercel. Acesta considera ca aceste virusuri ar trebui sa reprezinte un întreg în cadrul unui program national de sanatate publica, deoarece afecteaza pe toata lumea direct sau indirect. Din 2022, persoanele din România fara asigurare de sanatate au acces gratuit la testare si tratament pentru hepatite virale si HIV. “Persoanele neasigurate beneficiaza de aceleasi servicii ca si persoanele asigurate în vederea efectuarii testarii pentru virusul hepatitic B, virusul hepatitic C si/sau HIV, beneficiind ulterior de acces la terapiile specifice din cadrul programelor nationale de sanatate sau a programelor terapeutice derulate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate”, prevede un amendament introdus în forul legislativ. Fondurile necesare pentru plata acestor servicii medicale trebuie asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat de Ministerului Sanatatii, sub forma de transferuri catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS).
