(Despre cei ce alunga pe cei ce asfalteaza strada din fata casei pe motiv ca asfaltatorii nu locuiesc acolo.) Exista o specie ciudata de oameni ce-si manifesta identitatea doar la nivelul local. Si nasc un soi de conflict meschin, asa cum e cel dintre unii ce se considera autohtoni (si nu tine neaparat de inteligenta acestora, cât mai ales de practicile lor teritoriale specifice spatiilor autarhice) si „veneticii”/ „viniturile” ce s-au stabilit într-o anumita localitate. Daca înteleg (macar partial!) mobilurile „conflictului” infralocal atunci când „veneticii” apartin unei culturi diferite, nu le mai înteleg pe cele care anima „conflictul”, atunci când migratia are loc din proximitatea regionala. Iata o mostra ce demonstreaza existenta unui astfel de conflict. Textul pe care vi-l propun e un comentariu adresat unui om educat stabilit de mult timp în Iasi, ce a îndraznit sa comenteze (pertinent!) la o postare despre o interventie urbanistica recenta în centrul Iasului: „Ciobene, vezi-ti tu de orasul [X al] tau. Vii la Iasi si ne dai noua lectii de civilizatie si de moralitate, dar când intru în orasulvostru, spui ca am intrat în al II-lea razboi mondial. Tare va mai place sa va laudati la altii acasa.” Ar fi ramas textul de astazi în cvasianonimatul Facebookului, daca nu as fi citit si un comentariu din josul unui articol despre deschiderea Jumbo si impactul acesteia asupra traficului de pe Bulevardul Socola, articol publicat în Ziarul de Iasi. Un alt domn ce traieste exclusiv în microcosmosul local era suparat pe câteva masini din Botosani ca i-au aglomerat bulevardul sau parcarea. Poate domnul nu stie, dar pâna acum câteva zile, Botosaniul era cu vreo suta de kilometri mai aproape de un Jumbo decât Iasul. De fapt, majoritatea oraselor si comunelor din Moldova erau mai aproape decât Iasul de unul dintre magazinele Jumbo din Suceava, din Bacau sau din Braila. Oricât de avizi de „jumboslucuri” ar fi fost botosanenii în cauza, cel putin teoretic, pâna mai ieri, au avut sansa de a se bucura de unul dintre magazinele retelei mai abitir decât iesenii. Din perspectiva identitatii, localistii sunt atasati de un teritoriu scalar inferior: locul, teritoriul local. O alta particularitate a acestora e data de faptul ca exista si un hiatus în manifestarea identitatiilor transscalare. Atasamentul teritorial nu mai functioneaza la scara imediat superioara (regiunea, în unele cazuri chiar si judetul). Pentru ei, ceea ce e dincolo de orizontul locale un spatiu strain, populat de oameni ce pot afecta bunul mers al lucrurilor în orasul lor. Însa, pot avea o identitate nationala bine conturata. Sub acest nivel ar mai fi doar „infralocalistii”, care daca ar fi si izolationisti, ar alunga pe cei ce asfalteaza strada din fata casei lor pe motiv ca asfaltatorii nu locuiesc acolo. Privite din perspectiva unui localist, relatiile din interiorul unei comunitati sunt profund asimetrice. Acestia se pozitioneaza identitar asa cum o faceau odinioara taranii nostri: cel din interior e fiu sau fiica de om gospodar (fapt pozitiv), cel din exterior e venetic sau venetica, fara „origine controlata” (fapt negativ, fara doar si poate). Nu e neaparat grava aceasta pozitionare identitara la scara locala. Unii sunt nationalisti, altii sunt regionalisti. În plus, aceste identitati nu se anuleaza una pe alta, pot functiona în tandem. Ce supara (însa!) la aceste pozitionari localiste e faptul ca sunt scrise de oameni ce nu înteleg nimic din functionarea relatiilor dintre componentele unui sistem teritorial. Cum comuna Rediu nu e o planeta izolata, care functioneaza independent de celelalte locuri(-planete) situate în vecinatate, asa nici Iasul nu si-ar justifica dimensiunea sa urbana în absenta relatiilor teritoriale la nivel regional, adica alea cu Bârladul, Vasluiul, Bacaul, Romanul, Botosaniul, Pascaniul. Asa ca le dau mai mult credit auristilor nationalisti decât localistilor izolationisti. Macar primii înteleg ca exista relatii teritoriale si la distanta, în ciuda izolationismului ce transpare din tezele lor suveraniste. Lasând glumitele la o parte, un oras mare sau mediu care nu are o buna parte a populatiei nascuta în exterior e un oras în declin. Asa ca multimea de autoturisme cu indicativele BT, VS, BC, NT sau SV pe strazile sau în parcarile iesene reprezinta un indicator al sanatatii teritoriale a orasului nostru, ce înca reprezinta cel mai important pol de atractie al regiunii. O buna parte dintre conducatorii auto ce le utilizeaza vor fi iesenii de mâine, daca nu cumva sunt deja rezidenti ai orasului nostru. În plus, pentru multi dintre cei mai mobili dintre noi, acasa poate fi un teritoriu multiplu (IoanaTudora, 2003), adaugând locului nasterii si locurile în care am trai tsuficient de mult încât sa ne atasam de acestea. Pot sa fie locuri din România sau de aiurea, din lumea larga. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
