Delia Grigore (n. 7 februarie 1972, Galati, România), lector universitar doctor la Universitatea Bucuresti, Facultatea Limbi si literaturi straine, coordonator al programului de studiu Limba si literatura rromani, program unic în lume. Apartine minoritatii nationale a rromilor din România, este etnolog, profesor, scriitor si activist pentru drepturile rromilor. Este presedintele Asociatiei Centrul Rromilor „Amare Rromentza”, fiind implicata în diferite programe si initiative care au drept obiectiv combaterea discriminarii rromilor si promovarea culturii rromani de peste 25 de ani. - Discriminarea pare foarte puternic ancorata în societatea româneasca, fie ca e ea constienta, fie inconstienta. În ambele cazuri, e vorba de o respingere a ceea ce e diferit. Mostenirea culturala a romilor este extraordinar de bogata si frumoasa, însa diferita. Vedem ca treptat se fac pasi spre o acceptare reciproca, dar în acelasi timp cred ca apare si o uniformizare si dispar treptat din traditii. Cum facem sa nu ne pierdem mostenirile, dar în acelasi timp sa ne putem si bucura reciproc de aceste mosteniri? - Din pacate exista rasism înca. Ne confruntam, luptam cu el în posibilitatile legii. Despre uniformizare, NU. Un „nu” de aici si pâna aici înapoi, trecând prin toata lumea. În niciun caz! Sunt adepta unui „nu” hotarât. Nu exista! Uniformizarea este o oroare. Este o forma de rasism de dominare. O forma de ucidere, de etnocid cultural. Nici românii sa nu se uniformizeze si sa se alinieze la occident, dar nici rromii sa nu se uniformizeze si sa se alinieze la o alta societate. Suntem toti cetateni ai lumii, dar drepturile culturale, care tin tot de cetatenie, trebuie protejate. - Exista o rezistenta din partea UE cu privire la recunoasterea rromilor ca minoritate? - Din pacate, din cele 27 de tari, doar 14 recunosc minoritatea nationala a rromilor. Tari precum Grecia sau Franta sunt repetente la acest capitol si nu ne recunosc. Ne bucuram ca România nu a luat calea acestor tari si ne-a recunoscut. Iar recunoasterea minoritatilor înseamna drepturi culturale, predare a limbilor minoritatilor, aderarea la Carta limbilor minoritatilor. Lupt pâna în ultima secunda a vietii mele, si de dincolo prin ceea ce las dupa mine, pentru o pastrare a indentitatii clare a tuturor grupurilor, oricând de mici, si un fir de ata daca e diferit. Totul este valoare, tot ce exista în grupuri de oameni, si trebuie sa luptam pentru asta. Da, trebuie sa ne adaptam, sa renuntam la ce trebuie renuntat, dar nu trebuie sa le uitam. Le putem pune în muzeu. Avem unul online, pe romanomuseum.com, si exista si o lege pentru înfiintarea unuia fizic, însa, la cum sunt lucrurile în România, sper sa îl apuc sa îl vad si eu înfiintat. Ne dorim sa ne pastram identitatea, sa fim rromi într-o Europa care sa ne respecte, nu sa ne tolereze. Sa ne cunoasca, sa fim egali si sa recunoasca ca suntem o natiune non teritoriala, sa putem sa ne pastram valorile, identitatea, cultura moderna, cea traditionala vrem sa o punem undeva în muzeu. Dar avem literatura, cercetare, stiinte, arta, teatru si multe altele. - Dar pentru toate acestea este nevoie si de o puternica sustinere si implicare politica. Cum a reusit o alta mare minoritate din România sa aiba de altfel. Cum ar putea face asta si comunitatea rromilor? - Singura solutie ar fi sa fim puternici noi rromii, sa votam nu cu cel care ne da o galeata, ci constient. Fie cu rromii, cu ce organizatie reprezentativa exista sau va exista, sau sa votam cu acel partid sau entitate sau persoana care chiar se preocupa de problemele rromilor, cu un program în aceasta directie. Nu doar ca ne promite noua verbal. Deci sa votam constient, ca niste cetateni, nu ca niste saraci, care sunt cumparati pe nimic. Apoi sa ne organizam si civic, dincolo de alegeri, sa discutam între organizatii, sa existe aliante macar pe anumite teme majore. Iar saracia nu ar trebui sa fie un obiectiv al rromilor. Scopurile organizatiilor de rromi ar trebui sa fie doua: combaterea rasismului si dezvoltarea culturala. - Legat de rasism, au existat o serie de workshopuri pentru combaterea rasismului. De pilda rasismul din media. Programe ale organizatiilor de rromi sau în colaborare cu ele. Sunt o solutie pentru a ajunge la un public cât mai larg. Cum va raportati la media? - Media nu este rasista, nici românul nu este rasist, nici tara nu este rasista. Sunt rasisti anumiti reprezentanti ai mass mediei, reprezentanti care trebuie sanctionati prin demersurile legale, cu plângere la CNCD si cu mediatizare a cazurilor. Ceilalti, care în general sunt neutri si poate se iau dupa trend, este bine sa fie foarte bine informati, sensibilizati mereu. Trebuie sa avem rabdare cu totii pentru ca în timp se formeaza aceste lucruri. Deotologia profesionala spune sa nu folosesti, de pilda, cuvântul tigan. Iar multe institutii media se apara spunând ca „noi suntem oglinda societatii si societatea vrea asa”. Eu zic ca este fals. Mai trebuie sa si educam. - În ceea ce priveste educatia, în SUA s-a introdus o parte de istorie a afro americanilor în scoli. În România este inexistent aproape. Cei mai multi români nu cunosc faptul ca populatia rroma a fost în sclavie 500 de ani, fiind cea mai lunga perioada de scalie din istoria moderna. - Exista programe de predare, exista si la facultate si în scoli. La cerere. Însa doar rromii cer. Nu exista asa ceva în trunchiul comun. Acum se vorbeste de doua optionale. Unul despre robia rromilor, cuvânt care minimalizeaza de fapt dimnensiunea. E sclavia romilor. Iar celalalt despre genocidul rromilor sau holocaustul rromilor. Aceste optionale nu stiu câte se vor face. Trebuie luate de catre profesorii de istorie, oferite în oferta scolii. În lege scrie doar ca „sa se faca”. As vrea însa sa existe ceva în trunchiul comun. Vreau ca atunci când se vorbeste de Stefan cel Mare si Sfânt, pe lânga lupte si ctitorii, sa apara si ca a avut sclavi rromi. Asa dupa cum era în epoca, ca toti domnitorii au avut sclavi. Si bravo ca sclavii domnesti erau mai fericiti decât cei de la manastiri, pentru ca asa si e. Sclavii domnesti aveau un grad mai mare de libertate, îsi exercitau meseriile si de acolo au si iesit marile neamuri de rromi. - Nici Biserica de altfel nu a recunoscut niciodata public faptul ca a avut sclavi rromi. - Cel mai rau si cel mai rau rromii o duceau la manastiri. La boieri depinde de boier, dar la manastiri a fost dezastru. Sa se spuna lucrurile astea, sa se predea la teologie sau istorie. Eu îmi doresc de la Stat si institutii sa se asigure ca românul de rând cunoaste istoria tragica, reala, a rromilor. De la sclavia rromilor si pâna la holocaustul rromilor. La fel, si partile bune, contributii, traditii. Iar Biserica ar trebui sa iasa public si sa recunoasca faptele trecutului, sa ne permita sa cercetam documentele din manastiri legate de sclavii rromi. Suntem foarte suparati pe actualul patriarh care, mai mult, a iesit si a zis ca Biserica de fapt a protejat sclavii rromi. - Ramânând în sfera educatiei, cum ar trebui sa ne raportam la operele literare în care se foloseste cuvântul „tigan”. Cu opera „La tiganci” de exemplu ce facem? Luam modelul romanului „10 negri mititei”? - Nu, lasam ce este scris asa cum este scris, nu cenzuram, nu eliminam, dar la ce tiparim din nou sa apara mentionat ca este un termen rasist si sa se explice de ce. Si acelasi lucru sa se faca si în cazul personalitatilor. Nu sunt de acord cu „cancel culture”. Sa se prezinte ceea ce este bun, dar întotdeauna sa existe si mentiunile legate de partile mai putin frumoase. FILIT 2023 este organizat de Muzeul National al Literaturii Române Iasi si Consiliul Judetean Iasi si s-a desfasurat sub patronajul UNESCO si al reprezentantei Comisiei Europene în România. Festivalul a fost finantat de Ministerul Culturii, sustinut de Moldmetal, sprijinit de Primaria Municipiului Iasi, Inspectoratul Scolar Judetean Iasi, Carturesti, Iulius Group, SCC, MOBEXPERT, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburesti, Arcadia.
