O femeie din Iași cere instanței să o declare bărbat. Cum ați judeca?

Un proces iesit din comun are loc la Iasi. O tânara, absolventa de universitate, s-a adresat instantei pe motiv ca s-a nascut într-un corp gresit. Practic, chiar daca ea este trecuta în actele oficiale ca femeie, tânara gândeste si traieste ca un barbat. Ea a solicitat astfel sa îi fie schimbat sexul, oficial, si sa devina persoana masculina si în fata oamenilor, nu numai în forul interior. Vom folosi un nume oarecare, pentru a proteja identitatea tinerei. De altfel, chiar ea a cerut instantei din Iasi sa îi fie protejata identitatea. „Este primul caz de acest tip în cadrul instantelor iesene, si printre putinele cazuri la nivel national. Este important ca cei aflati în astfel de situatii sa îsi cunoasca drepturile si sa le si fructifice pe calea justitiei”, a spus avocata Gianina Vera Porosnicu, cea care o va reprezenta pe Dani în fata judecatorilor.   „Înca de la o vârsta foarte frageda, am realizat ca ceva este diferit la mine, desi, copil fiind, nu detineam cunostintele necesare pentru a putea gasi sursa sentimentelor mele. Amintirile mele încep de la vârsta de 4-5 ani, odata cu înscrierea la gradinita. În contextul socializarii cu alti copii, am realizat ca exista diferente clare între modul meu de a gândi si restul persoanelor de aceeasi vârsta cu care interactionam, manifestând o predilectie evidenta si constanta de a purta haine pentru baieti, de a juca jocuri destinate baietilor, de a petrece timpul cu baietii, în forul meu interior formându-se înca de atunci convingerea ca acel grup, cel al baietilor, este grupul de care apartin”, povesteste Dani cum a simtit primele dati ca sufera de o tulburare de identitate de gen, identificata si denumita mai târziu de medici ca disforie de gen. Psihologii nu i-au fost de mare ajutor Copilaria lui Dani si mai apoi adolescenta au devenit un fel de închisori în care avea de ales între a ascunde ce simte, cu pretul unei mari suferinte interioare, sau sa se lupte pentru propria identitate, caz în care era supusa marginalizarii sociale, ironiilor publice si a comentariilor jignitoare. „Standardele sociale de la acel moment au determinat ignorarea preferintelor mele, acestea nefiind luate în serios de nimeni. Cu toate acestea, detestam de atunci sa fiu fortat sa port haine pentru fete sau sa fiu în mod obligatoriu implicat în activitati destinate doar fetelor pentru a adera la normele sociale de gen. Pe toata perioada copilariei, adolescentei mele, si chiar maturitatii mele, am întâmpinat doar dificultati în încercarea de a realiza tranzitia sociala”, continua Dani calvarul prin care a trecut. A apelat si la psihologi pentru a o ajuta în trauma care îi coordona viata, dar rezultatul a fost un esec. „Am avut prima consultatie cu un psiholog, în perioada ciclului gimnazial, respectiv cu doamna psiholog al scolii, care mi-a scris o recomandare catre un psiholog specializat în terapia pentru copii. Cu toate acestea, sedintele la care am participat nu au dat roade, întrucât discutia despre lucrul care ma apasa cel mai tare era întotdeauna evitata de catre ambii psihologi. În consecinta, situatia mea parea o problema fara solutie, ceva neobisnuit si neacceptat în societate, motiv pentru care toate sperantele mele de a gasi ajutor si rezolvare au disparut”, continua Dani în expunerea de motive pentru judecatori. La facultate a întâlnit profesori si colegi care o puteau întelege Rezultatul este usor de banuit. Dani a devenit o nefericita, de fapt un nefericit: „Nelinistea, nepasarea celor din jur si sentimentele de repulsie fata de propria persoana, accentuate odata cu pubertatea, m-au determinat sa ma izolez voit de persoanele din jurul meu. Am pastrat un aspect cât de masculin posibil, iar toate persoanele din jurul meu, familia, prietenii au considerat aceste aspecte ca fiind o deviatie de comportament, o încercare de a atrage atentia si de a iesi în evidenta în mod negativ, când, de fapt, fundamentul comportamentului meu, al preferintelor mele exteriorizate se afla în modul în care ma simteam în interior. Simteam ca sunt barbat, dar natura biologica s-a opus realei mele identitati de gen”. Natura biologica a corpului i-a adus astfel izolarea sociala, fiindu-i imposibil, din cauza respingerii, sa închege relatii de prietenie sau romantice. Abia când a ajuns la facultate, parca, parca i se schimba viata. Norocul lui Dani a fost ca a întâlnit profesori si colegi cu alta mentalitate si o alta deschidere. Si-a gasit prieteni care, prin sustinere morala, i-au dat sansa sa se exprime mai liber. Mai mult, a fost la medici specializati care au diagnosticat-o cu disforie de gen si i-au recomandat tratament hormonal specializat cu testosteron injectabil. Rezultatele medicatiei nu au întârziat sa apara. Dani se transforma vizibil în barbat, în concordanta cu ce era în sufletul ei: vocea i s-a îngrosat, i-a aparut parul facial, sânii i s-au atrofiat si i-a crescut masa musculara. S-a adresat judecatorilor pentru a deveni barbat Totul parea ca intra pe un fagas cât de cât normal, dar era „trântita la pamânt” când aparea în fata unor marunti functionari publici. Motivul îl constituia banalul act de identitate. Pe buletin era femeie, iar în fata ghiseului (la posta, la recoltare de analize, la vaccinare, la banca, la vama etc.) se prezenta un barbat. „Am întâmpinat situatii în care nu am stiut cum sa reactionez sau ce explicatii sa ofer, ori m-am vazut nevoit sa ofer detalii despre aspecte private ale vietii mele când, comparând datele existente în acte cu persoana mea si aspectul meu fizic, persoanele cu atributii de verificare a actelor au refuzat sa accepte ca sunt într-adevar actele mele, fapt ce mi-a creat numeroase probleme si greutati în situatii cât se poate de normale”, mai spune Dani. În consecinta, Dani s-a adresat judecatorilor ieseni, solicitând o recunoastere a genului care, odata parafata cu un nou certificat de nastere si buletin, ar avea posibilitatea sa evite discriminarea, hartuirea si stigmatizarea care au însotit-o toata viata. „Întotdeauna mi-am dorit sa port un prenume care sa reflecte personalitatea si identitatea mea de gen, iar nu o porecla sau un prenume neutru, pentru a raspunde normelor”, a spus Dani în final. Un alt avantaj ar fi posibilitatea de a continua tratamentul hormonal care, în calitatea de „barbat”, ar fi compensat cu 90- (pretul unui tratament cu Androgel este de 200-400 de lei lunar, iar analizele 300 de lei). Doua avocate s-au pregatit în mod special pentru acest proces Dani va fi reprezentata în fata judecarilor de doua avocate - Gianina Vera Porosnicu si Bianca Daniela Stefan - care, pentru acest caz, au citit literatura de specialitate si au participat la seminarii de profil pentru a întelege problema clientului lor. Cel mai recent au fost la al XXIV-lea Simpozion National de Psihoneuroendocrinologie, tinut la 20 noiembrie. „În cadrul Simpozionului, am prezentat aspecte practice de ordin legal cu privire la situatia persoanelor transgender. Speram ca prezentarea sa aiba un impact pozitiv, în sensul ca medicii sa îi îndrume, în cunostinta de cauza, pe pacienti, sa demareze procedurile legale pentru valorificarea drepturilor lor”, ne-a declarat avocata Bianca Daniela Stefan. La dosar, ele au depus cazuri asemanatoare atât nationale, cât si internationale, solutionate în favoarea clientilor, în unele cazuri, statul fiind obligat chiar sa suporte costurile unei operatii de schimbare de sex. Transgender, transsexual, travestit: care sunt diferentele? - Persoanele transgender au o identitate de gen sau expresie a genului care difera de cea a sexului atribuit la nastere. Sunt care simt ca au alt sex decât cel cu care s-au nascut. Disforia de gen este suferinta pe care o simte o persoana din cauza unei nepotriviri între identitatea de gen si sexul atribuit la nastere. Disforia de gen este diagnosticul dat de obicei unei persoane al carei gen atribuit la nastere nu este acelasi cu cel cu care persoana respectiva se identifica. - O persoana transsexuala este nefericita în sinea ei pentru ca aceasta se naste cu sentimentul ca apartine celuilat sex. Persoanele transsexuale se caracterizeaza prin dorinta coercitiva de modificare a corpului. - Cel care este travestit nu vrea decât sa se îmbrace ca o femeie. Acesta nu se gândeste sa îsi faca schimbare de sex. Modul de gândire a unui travestit este ca “Sunt un barbat, dar doresc sa joc rolul de femeie. Stiu ca sunt barbat, dar este excitant sa ma îmbrac ca o femeie.”


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi