* de la recensamântul din 1792, la cel din 2011 Un moment de referinta în istoria statisticii si cercetarilor demografice românesti îl constituie Recensamântul Populatiei din Tara Româneasca, în anul 1838. Cu acest prilej s-au cules date despre efectivul populatiei din fiecare unitate administrativa, în functie de caracteristici precum sexul, vârsta, starea civila, nationalitatea, profesia, determinarea suprafetei mosiilor, cunoasterea cailor de comunicatie si a resurselor naturale. Centralizarea datelor de la acest recensamânt a fost finalizata la sfârsitul lunii mai 1840 si au fost publicate doi ani mai târziu, în „Almanahul Statului” (partial) si în „Analele Parlamentare ale României” pe anul 1842.1 În Moldova, un prim recensamânt a fost organizat în 1792, însa datele referitoare la Iasi subestimau efectivul populatiei la 14.000 locuitori, aspect semnalat si de N.A. Bogdan în monografia sa istorica si sociala2. Pe parcursul secolului al XIX-lea au fost efectuate recensaminte în anii 1831 (Iasi - 40.350 locuitori), 1859 (Iasi - 65.745 locuitori), 1885 (Iasi - 59.427 locuitori), 1889 (Iasi - 78.067 locuitori). Primul recensamânt al populatiei organizat în Principatele Unite a fost cel din anul 1859, coordonat în Moldova de Ion-Ionescu de la Brad si în Tara Româneasca de Dionisie Pop Martian. Din cei 78.067 locuitori ai Iasului consemnati la Recensamântul din 1899, repartitia pe variabile este urmatoarea: de 37.841 barbati si 40.262 femei; 35.645 români, 3511 supusi straini si 38.911 nesupusi niciunei puteri; 35.539 ortodocsi, 2847 catolici, protestanti, luterani si calvini, 62 mahomedani, 141 armeni, 39.441 mozaici si 42 cu alte relegii; 27.058 aveau stiinta de carte, iar 51.009 analfabeti3. Efectivul populatiei Iasului a crescut de la 65.745 locuitori, înregistrat în urma Recensamântului Populatiei din 1859, la 78.067 locuitori consemnati la Recensamântul din 1889 (o crestere cu 12.322 locuitori, reprezentând 18,74-). Recensamântul General al Populatiei din 1912 a fost coordonat de Leonida Colescu, conducatorul Directiei de Statistica Generala, pe baza unei legi speciale publicata în Monitorul Oficial nr. 246 din 10 februarie 1912. Pentru aceasta cercetare importanta s-a constituit un corp specializat de recenzori si controlori statistici. Populatia a fost informata cu privire la obligativitatea recenzarii, asigurându-se „independenta datelor” fata de organele fiscale, conform practicii din statistica internationala. Sa remarcam faptul ca Recensamântul din 1912 s-a desfasurat în contextul celor doua razboaie balcanice (1912-1913), care au prefigurat primul Razboi Mondial (1914-1918). Potrivit tabelului rezumativ privind evolutia populatiei Iasului între 1865 si 1912, întocmit de N.A. Bogdan, la Recensamântului din 1912, Iasul figura cu un numar de 75.875 locuitori, din care 37.359 barbati si 38.336 femei; un total de 17.271 familii sau menajuri. Acest recensamânt a avut si o componenta de cercetare statistica asupra cladirilor si locuintelor, în dreptul orasului Iasi fiind consemnate un numar de 7960 de cladiri sau proprietati. Leonida Colescu s-a preocupat si de editarea unei bogate serii de lucrari complementare care furnizeaza informatii solide pentru sectoarele de activitate economica. În acei ani s-au facut progrese importante în domeniul demografiei si al cercetarilor în toate ramurile statisticii nationale. La 12 ani de la Marea Unire se realizeaza Recensamântul din 1930, primul efectuat în România reîntregita, apreciat drept unul dintre cele mai moderne efectuate în acei ani în lume, „realizare stiintifica exceptionala”, „opera de stil mare, realizata obiectiv si fara cusur”, cum era caracterizat în presa europeana a vremii. Acest recensamânt constituie o premiera pentru statistica din Europa, prin introducerea variabilelor care se refera la apartenenta etnice, limbii materne si religiei populatiei tarii. La Recensamântul din 1930, Iasul a înregistrat un numar de 102.872 de locuitori. Dupa nationalitate, erau peste 68.000 de români si peste 35.000 de evrei. La mare distanta urmau germanii (cca 1.000) si rusii (cca 1.000), restul fiind de alte nationalitati, în special maghiari (cca 600), polonezi (cca 500) si romi (cca 300). La acest recensamânt au fost înregistrate 150 de locuinte colective si peste 25.000 de gospodarii. Peste 36.000 de rezidenti din cei întregistrati la recensamântul din 1930 se nascusera în alte judete din tara: cca 20.000 locuitori proveneau din alte judete moldave, iar cca 7.400 locuitori erau din Basarabia. Totodata, peste 2.100 de oameni care locuiau la vremea respectiva în Iasi erau nascuti în strainatate4. În anul 1941 a fost organizat un Recensamânt General al României, coordonat de Sabin Manuila. Acest recensamânt s-a desfasurat în conditii exceptionale: cu un an înainte (27/28 iunie 1940) au fost anexate Basarabia si Bucovina de Nord de catre URSS, fapt care a condus la un exod de refugiati catre Moldova din stânga Prutului, unii dintre acestia stabilindu-se în Iasi; în perioada 27-29 iunie 1941 a avut loc Progromul de la Iasi, în cele trei zile fiind ucisi 13.266 de evrei. În momentul documentarii acestui articol, nu am reusit sa aflu care era populatia municipiului Iasi rezultata în urma acestui recensamânt. În perioada regimului comunist s-au desfasurat urmatoarele recensaminte: un recensamânt agricol si al populatiei din ianuarie 1948, recensamântul populatiei din februarie 1956, recensamântul populatiei si locuintelor din martie 1966, recensamântul populatiei si locuintelor din ianuarie 1977. Iasul a trecut pragul de 200.000 locuitori în anul 1973, iar la recensamântul din 1977 s-a înregistrat un numar de 265.000 locuitori. Potrivit istoricului Catalin Turliuc, în anul 1983, municipiul Iasi trece pragul celor 300.000 locuitori5. Dupa evenimentele din decembrie 1989, în România, s-au desfasurat trei recensaminte ale populatiei si locuintelor: în anii 1992, 2002 si 2011. La Recensamântul populatiei si locuintelor din 1992, Iasul numara 341.301 locuitori. Zece ani mai târziu, populatia Iasului ajunsese la 320.888 locuitori. La ultimul recensamânt al populatiei si locuintelor din anul 2011, populatia municipiului Iasi a fost de 290.422 locuitori, din care 258.296 români, 1376 romi, 215 evrei, 197 rusi-lipoveni, 178 greci, 101 maghiari, 80 germani, 61 italieni, 55 turci, 51 ucraineni, 17 polonezi, 16 albanezi, 12 armeni, 7 tatari, 5 bulgari, 4 sârbi, 4 macedoneni, 1161 alta etnie, iar pentru 28.553 locuitori informatia nu este disponibila. Scaderea populatiei municipiului Iasi, în perioada 1992-2011, poate fi pusa pe seama migratiei externe post-aderare la UE si scaderii natalitatii. La Recensamântul Populatiei si Locuintelor-runda 2021, care se va desfasura anul viitor, vom afla date noi despre populatia stabila pe unitati administrativ-teritoriale. Dupa anul 2012, Iasul a beneficiat de un aflux important de imigranti proveniti mai ales din Republica Moldova, care au dobândit cetatenie româna si despre care vom afla daca sunt rezidenti (domiciliul obisnuit) în Iasi sau au emigrat spre alte tari de destinatie din Uniunea Europeana sau alte regiuni ale lumii. 1 Institutul National de Statistica, Primele activitati de numarare a populatiei pe teritoriul României de astazi, ultima accesare decembrie 2021 2 N.A. Bogdan, Orasul Iasi. Monografie istorica si sociala, ilustrata, Editura Tehnopress, Iasi, 1977, p. 74 3 Gheorghe Iacob & Ionut Nistor, „Populatia Iasului”, în Ion Agrigoroaiei (coord.), Orasul Iasi - „Capitala rezistentei pâna la capat”, Editura Junimea Iasi, p. 77. 4 Alex Andrei, „CENTENAR 1918-2018: Populatia municipiului Iasi a crescut de peste patru ori”, în Ziarul de Iasi din 17.02.2018, ultima accesare decembrie 2021. 5 Gheorghe Iacob (coord.), Iasul - memoria unei capitale, editia a II-a, Editura Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi, 2018. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
