Republica Moldova, si nu din vina ei, a pierdut aproape 10 ani, un timp extraordinar de pretios, în care s-a îndepartat de Europa. Dar astazi - si cu ajutorul nostru - putem spune ca normalitatea revine la Chisinau. Pe 6 august, acum mai putin de o luna de zile, noul guvern pro-european de la Chisinau depunea juramântul, iar Republica Moldova redevenea un stat normal si functional pe plan intern si frecventabil, pe plan extern. De atunci si pâna astazi Presedintele Maia Sandu, Premierul Natalia Gavrilita, Presedintele Parlamentului Igor Grosu si Ministrul de Externe Nicu Popescu au avut întâlniri oficiale cu Klaus Iohannis, Florin Cîtu, Ludovic Orban, Andrzej Duda (Presedintele Poloniei), Volodymyr Zelenskyy (Presedintele Ucrainei), Denys Shmyhal (Premierul Ucrainei), Valdis Dombrovskis (Vicepresedintele executiv al Comisiei Europene), Peter Michalko (Presedintele Delegatiei Uniunii Europene în Republica Moldova), Jean Yves Le Drian (Ministrul pentru Europa si Afaceri Externe al Republicii Franceze), Stefan Löfven (Premierul Suediei), Alexander Schallenberg (ministrul federal pentru Afaceri Europene si Internationale al Austriei), Egils Levits (Presedintele Letoniei), Kersti Kaljulaid (Presedintele Estoniei), Jakub Kulhánek (Ministrul Afacerilor Externe al Cehiei), Edgars Rinkēvičs (Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei), Inguna Dobraja (directoarea de tara a Bancii Mondiale) si Rodgers Chawani (Reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova). La rândul lor, ministrii cabinetului Gavrilita si-au început deja parteneriatele lucrative cu omologii lor din Guvernul României. Acest tur de forta diplomatic al proeuropenilor de la Chisinau, venit în urma deschiderii fara precedent aratata de catre România, Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii, nu este altceva decât o încercare de recuperare a anilor pierduti în care „diplomatia” oligarhului Plahotniuc si a socialistului Igor Dodon facusera din Republica Moldova o tara care bifa doar traditionalele întâlniri cu Vladimir Putin, Viktor Orban, Aleksandr Lukasenko, Recep Erdogan ori cine stie ce alti reprezentanti ai Kârgâzstanului si ai Turkmenistanului. Rusia sta momentan la cotitura si urmareste cu atentie (si, posibil, „cu îngrijorare”) demarajul puternic spre Vest al noilor conducatori de la Chisinau, investiti cu un vot popular într-o proportie covârsitoare de catre alegatorii satui sa mai înghita balivernele socialistilor lui Dodon. Într-o maniera butucanoasa, dar si previzibila, Moscova a mutat prin vizita „inopinata” la Chisinau a lui Dmitri Kozak, seful adjunct al administratiei de la Kremlin, la doar cinci zile dupa ce noul guvern de peste Prut si-a intrat în atributii. O vizita ce a avut oficial drept scop „discutarea temelor prioritare ale agendei bilaterale moldo-ruse”, dar în care - conform presei ruse - emisarul Moscovei („Dmitrii Kozak nu este omul care vine sa auda opinia unei tari-neprietene, el vine cu agenda proprie si cu propuneri concrete”) a insinuat ca pe moldoveni îi poate paste si surprize neplacute (potentiale tulburari din Transnistria, pretul la gaz ori exportul de vin, legume si fructe în Rusia) în cazul în care virajul spre Vest al moldovenilor se va confirma a fi ireversibil. Înfrângerile geopolitice pe care Rusia le-a suferit în Republica Moldova, atât la alegerile prezidentiale, cât si la cele parlamentare, au lasat însa urme adânci nu doar la Moscova, ci si intern, la Chisinau, în rândurile socialistilor lui Igor Dodon. Într-o patetica încercare de repozitionare politica, doua dintre tinerele sperante socialiste, Ion (sau „Ivan”, cum îsi spunea în campaniile electorale trecute) Ceban - Primarul Chisinaului - si Irina Vlah, guvernatorul Gagauziei, au avut brusc revelatia faptului ca vorbesc si iubesc limba româna, lasându-l din nou - traditional - în offside pe Igor Dodon care s-a pomenit ca a ramas unicul politician de la Chisinau care sustine limba „moldoveneasca”, de altfel una dintre temele predilecte ale propagandei ruse în Republica Moldova. România, în tot acest timp, a dat dovada de inteligenta evitând clinciurile identitare atât de dragi Moscovei, preferând sa-si faca simtita prezenta în Republica Moldova prin proiecte concrete de întrajutorare, de la sprijinul sanitar în lupta cu COVID pâna la investitii economice si „actiuni energice de sprijin pentru a mentine Republica Moldova ca prioritate pe agenda Uniunii Europene”, asa cum s-a exprimat Presedintele Iohannis în recenta sa vizita de la Chisinau. Lucru confirmat si de Igor Grosu, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova, în discursul pe care l-a avut în aceasta saptamâna la sedinta solemna comuna a Camerei Deputatilor si Senatului de la Bucuresti: „România este principalul avocat al Republicii Moldova în aspiratiile sale de integrare europeana. Vin sa va multumesc public si pentru mâna frateasca întinsa de România în timpul pandemiei de COVID-19. (…) Modul exemplar în care a actionat statul român ne-a ajutat foarte mult în combaterea pandemiei, dar cel mai important a salvat sute sau poate mii de vieti omenesti. Vin de la Chisinau cu vesti bune. Dupa alegeri, Republica Moldova se întoarce, dupa ani de ratacire, pe drumul modernizarii de tip occidental. Presedintia, Guvernul si Parlamentul Republicii Moldova au un mandat ferm de a curata, dezvolta si deschide tara spre exterior. Hai sa dam mâna cu mâna, sa construim un viitor comun aici, la noi acasa în Europa!”. Republica Moldova, si nu din vina ei, a pierdut aproape 10 ani, un timp extraordinar de pretios, în care s-a îndepartat de Europa. Dar astazi - si cu ajutorul nostru - putem spune ca normalitatea revine la Chisinau. Radu Popescu a fost consultant politic în Republica Moldova
