Povestea casei din Nicolina a lui Peni Hill

La cererea publicului spectator continuam astazi serialul cu episoade din viata zbuciumata a cetateanului numarul unu, Peni Hill, care crede ca rolul lumii din jurul sau ar fi acela ca, manifestându-si existenta, sa-i atraga lui atentia ca mai sunt si alte lucruri prin preajma, tot asa cum Dumnezeu ar fi facut lumea cica pentru ca se simtea prea singur.  Panarama de la vârful ierarhiei locale are obiceiul mai vechi de a-si ascunde averea, oricare ar fi aceasta, iar exemplele în acest sens au umplut spatiile de toate felurile ale presei locale si nationale. Daca îl iei la întrebari spune ca nu are nimic, iar daca îi arati vilele, terenurile si alte acareturi, spune ba ca sunt ale fratelui, ba a lui soacra-sa, ca sa nu mai vorbim de faza cu bebelusul, care i-a adus recunoasterea nationala si internationala. Iata ca informatii noi vin sa ne spuna ca mismasuri similare au fost facute de el si mai înainte de a atrage atentia asupra sa, pe vremea când nu era numarul unu, ci doi, în ierarhie, si lucra la consolidarea carierei. Doua pasarele care au asistat la o discutie interesanta între doua doamne au venit si ne-au povestit istoria casei din Nicolina, o hardughie mare cât un bloc, construita cica sa reziste la un cutremur de 9,5 grade, nivel la care vinul îmbata omul, iar cutremurul rastoarna casa. Iata, prin urmare, povestea acesteia. Are o crama mai mare decât cea de la Bolta Rece O doamna implicata în conversatie si careia lesne i se poate ghici identitatea, dupa detaliile amanuntite pe care le are, spune ca imobilul a fost construit de la început pe un alt nume, cu scopul vadit ca boborul curios sa nu faca vreo legatura între adevaratul proprietar si functia mare detinuta de acesta, chiar daca de pe pozitia secunda la acea vreme. Numele intermediarului este Belinde, iar casa a fost trecuta de la început pe numele sotiei sale. Demoazela spune ca banii cu care s-a început constructia au fost dati de mama ei, ca sa-si ajute fiica, doar ca, tinând cont de dimensiunea bildingului, acestia nu au ajuns si atunci s-a apelat la rezerva secreta. Casa are o crama mare cât tot subsolul, iar parterul, etajul si ce-i deasupra ar putea gazdui o armata de afgani, fara sa punem la socoteala asinii si caii cu care calatoresc acestia. Bune si frumoase au fost toate pâna când a aparut cearta în paradis, spectrul divortului era iminent si atunci doamna a pus piciorul în prag sa se treaca vila pe numele adevarat al amândurora, astfel încât, la ruperea lantului de iubire, sa poata fi bun de împartit. Asa se face ca a intrat pentru scurt timp în posesia celor doi, pentru ca imediat dupa aceea sa fie trecut pe numele copiilor, disparând astfel din declaratia de avere a ipochimenului, care si astazi plânge ca este sarac lipit pamântului. **** PONT **** Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristica a realitatilor iesene si nationale, realitati care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale editiei noastre. Orice asemanare cu oameni si fapte din viata reala poate fi, asadar, pur întâmplatoare.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi