Este foarte interesant faptul ca cele doua momente, de început si de sfârsit al epocii navetelor spatiale au o mare rezonanta istorica în ceea ce priveste cucerirea spatiului cosmic. Astfel, primul zbor al programului, efectuat de Columbia, s-a petrecut la 12 aprilie, data la care Iuri Gagarin a ajuns în spatiul cosmic în 1961, iar ultimul zbor s-a încheiat atunci când naveta Atlantis a aterizat la 21 iulie, la numai o zi dupa aniversarea momentului în care la 20 iulie 1969 Niel Armstrong, cel mai modest dintre pamânteni, a facut primul pas pe Luna! La 21 iulie 2011 naveta spatiala Atlantis ateriza în siguranta la Centrul Spatial Kennedy din Florida, încheindu-se, astfel, o aventura tehnico-stiintifica de 30 de ani, începuta la 12 aprilie 1981, atunci când a fost lansata naveta Columbia, sub comanda veteranului John Young (1930-2018), membru al misiunilor Gemini 3, Gemini 10, Apollo 10 si Apollo 16, al noualea om care a calcat pe Luna si cel care apare în fotografiile Agerpres alaturi de Nicolae Ceausescu, atunci când acesta a vizitat în 1978 Centrul Spatial „Lyndon B. Johnson” al NASA din Houston. Într-un excelent articol din Dilema Veche nr. 393 din 2011, intitulat Sfîrsitul navetelor spatiale, Adrian Stanica scrie asa: Acum treizeci de ani, mai precis în seara zilei de 15 aprilie a anului 1981, Televiziunea Româna prezenta, în pauza meciului de fotbal Danemarca - România, un scurt documentar despre primul zbor al navetei spatiale Columbia. Erau ani ai Razboiului Rece, ani ai cursei spre cucerirea spatiului, dar si ani în care întreaga omenire astepta cu sufletul la gura sa vada ce misiune va mai urma. În mai putin de un sfert de veac de la lansarea primului satelit pe orbita, programele spatiale ale SUA si URSS trimisesera primii oameni pe orbita, apoi pe Luna, primele sonde automate spre planetele vecine si chiar spre tinte dincolo de limita sistemului nostru solar. Anul 1975 adusese si prima colaborare în spatiu prin misiunea comuna Soyuz - Apollo. Aparitia la televizor a navetei spatiale însemna însa altceva. Aparitia unui vehicul reutilizabil, care ateriza la fel ca un avion obisnuit, dadea tuturor sperante ca în curînd zborul în spatiu se va democratiza. Ca nu va mai tine, adica, doar de o elita de state si indivizi. Au trecut treizeci de ani. La final de program, haideti sa ne întrebam. Cum a schimbat lumea naveta spatiala? Îmi amintesc exact momentul evocat de dl Stanica, era în prime-time, în pauza meciului nu puteam sa schimbam canalul pentru ca nu stiam efectiv ce înseamna chestia asta, si ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost gestul lui Young care imediat dupa ce a coborât din nava, ca un adevarat comandant, a inspectat exteriorul acesteia, dându-i un ocol complet, uitându-se la anumite detalii numai de el stiute, iar, dupa ce s-a asigurat ca totul este în ordine, s-a îndreptat catre oficialitati, ziaristi etc. Show-ul putea sa înceapa! Sistarea zborurilor navetelor spatiale fusese anuntata înca din ianuarie 2004, atunci când presedintele George W. Bush anunta noua strategie americana privind explorarea spatiului cosmic, navetele urmând sa fie retrase dupa finalizarea constructiei Statiei Spatiale Internationale (SSI). Cu siguranta ca decizia aceasta a fost influentata si de pierderea navetelor Challenger în 1986 si Columbia cu numai un an înainte, în 2003, tragedii care au produs 14 victime, ceea ce înseamna foarte mult raportat la cele 135 de misiuni efectuate de cele cinci navete spatiale americane în 30 de ani. Bineînteles ca se face comparatie cu rachetele sovietice/ rusesti Soyuz, aflate înca în serviciu din 1966, trecând prin diverse etape de perfectionare, cu aproape 1900 de lansari, care din 1983 nu au mai avut niciun incident pâna la data de 11 oct. 2018, la zborul catre SSI al americanului Nick Hague si rusului Alexei Ovcinin, zbor care a fost întrerupt la doua minute dupa decolare, declansându-se catapultarea automata a turnului de salvare, în care se afla capsula cu cei doi cosmonauti care au scapat cu viata. În 1983, la 26 septembrie, racheta Soyuz T-10a, care trebuia sa ajunga la statia spatiala Saliut 7, a explodat pe rampa de lansare, sistemul de siguranta declansându-se cu sase secunde înainte de explozie, cei doi cosmonauti Vladimir Titov si Gennadi Strekalov fiind salvati. Oricum, comparatiile de acest fel nu-si au rostul, sunt echipamente spatiale diferite, exploatate în contexte politico-economice diferite, în intervale de timp diferite etc. Navetele spatiale au fost cele mai complexe vehicule create de om, fiind supuse la solicitari extreme în domeniul vitezelor, acceleratiilor, temperaturilor, fortelor, presiunilor, radiatiilor etc., tot procesul de conceptie/ proiectare/ reproiectare inginereasca începând la finele anilor '60 ai secolului trecut si încheindu-se în 2011. Au fost folosite la constructia SSI, au amplasat pe orbita sateliti, au permis amplasarea/ repararea telescopului Hubble etc. Mai mult decât atât, navetele spatiale au avut si au înca, o mare valoare simbolica, prin demonstrarea posibilitatii atingerii unor limite nebanuite ale performantelor tehnologiei create de om. Este foarte interesant faptul ca cele doua momente, de început si de sfârsit al epocii navetelor spatiale au o mare rezonanta istorica în ceea ce priveste cucerirea spatiului cosmic. Astfel, primul zbor al programului, efectuat de Columbia, s-a petrecut la 12 aprilie, data la care Iuri Gagarin a ajuns în spatiul cosmic în 1961, iar ultimul zbor s-a încheiat atunci când naveta Atlantis a aterizat la 21 iulie, la numai o zi dupa aniversarea momentului în care la 20 iulie 1969 Niel Armstrong, cel mai modest dintre pamânteni, a facut primul pas pe Luna! Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
