Ziarul de Iasi a încercat sa explice, alaturi de cunoscutul psihiatru iesean Raluca Modoranu (FOTO JOS), de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iasi, care sunt mecanismele care functioneaza în creierul uman atunci când este pus într-o situatie de criza. Discutia porneste de la cazul tinerei de 29 de ani care a luat decizia de a se arunca de la etajul al treilea, cu copilul de cinci luni, pentru a scapa de incendiul din apartament. Psihiatrul a explicat ca exista un mecanism de „lupta sau fugi (fight or flight)” care se declanseaza în creier, ce ne împinge sa luam decizii radicale, în situatii limita, care sunt doar pseudo-rationale: exista o explicatie a lor, dar nu se sustine întotdeauna unei analize îndelungate. Pe moment, plin de adrenalina si cortizol, creierul ne împinge sa luam unele decizii cu care s-ar putea sa nu fie de acord ulterior. Creierul ajunge aproape sa ia deciziile pentru tine Dr. Raluca Modoranu a explicat ca într-o situatie de criza în primul rând se activeaza, la nivelul crierului, raspunsul de „lupta sau fugi”, care este un mecanism de supravietuire ce ne pregateste sa reactionam rapid la pericolul pe care-l percepem. În cazul tinerei de 29 de ani care a luat decizia de a se arunca pe fereastra cu fiul ei de cinci luni, primejdia principala a fost focul. „Oamenii reactioneaza foarte diferit: dar frica de a muri ars, în acel moment, apare la toata lumea. La nivel chimic, cerebral, se elibereaza adrenalina si cortizol, care sunt hormonii de stres. Acestia accelereaza tot ce înseamna frecventa cardiaca, flux de sânge, care este împins spre zona musculara pentru a pregati corpul de actiunea imediata. O alta parte a creierului intra în actiune: amigdala, care este foarte activa în momentul raspunsului «lupta sau fugi». Activarea ei poate declansa o reactie emotionala puternica, chiar în partea cerebrala care e responsabila de gândirea rationala”, a precizat dr. Raluca Modoranu. Practic, explica specialistul, o persoana care se afla în situatia de stres extrem ajunge sa evalueze oarecum si din punct de vedere rational situatia. Doar ca, spune tot aceasta, cortexul prefrontal, responsabil pentru luarea deciziilor în mod rational, devine mai putin activ în momentele de stres maxim. De aceea deciziile pe care le iau persoanele în situatiile limita sunt pseudo-rationale. Practic, acestea au sens, dar doar pâna la un anumit punct. „Creierul ne duce, în aceste momente de stres maxim, la decizii impulsive si mai putin rationale. Care contin planificare si impulsivitate. Vedem si aici în cazul acesta: planificarea se remarca prin faptul ca mama încearca sa îsi protejeze copilul, îl înveleste în plapume, ca sa nu sufere traumatisme. Dar este clar ca un bebelus care va cadea de la etajul al III-lea va suferi un traumatism. Deci nu e o decizie foarte rationala, dar o planifica sub impulsul raspunsului de «lupta sau fugi». Apoi avem decizia aparent impulsiva de a sari de la fereastra, dar aici nu stim contextul în care s-a întâmplat evenimentul”, a explicat medicul. Exemplu concret: reactii diferite, unele agresive, ale soferilor în trafic Dr. Raluca Modoranu spune ca raspunsul fiecarui individ pus în fata unui moment de „lupta sau fugi” va fi diferit. Conteaza factorii externi, mediul social, familial, ce fel de sprijin a avut în jurul ei tânara când a crescut si când s-a stabilit în noua sa familie. Persoanele care sunt instabile emotional, care au probleme cu încrederea în sine si care au, implicit, probleme în a lua decizii în general, în situatii de zi cu zi, vor avea probleme foarte mari în situatii limita, sub influenta hormonilor de stres. Iar multe proaspete mamici, spune dr. Modoranu, sufera si de sindromul post-partum, sunt afectate deja de unele modificari hormonale care pot induce destabilizare psiho-emotionala mai mica sau mai mare, în functie de fiecare persoana în parte. Aceasta a dat exemplul certurilor din trafic: o tamponare minora, pe vreme cu conditii severe, cum a fost viscolul de saptamâna aceasta, poate pune în fata în fata doi soferi care reactioneaza complet diferit. „Desi este acelasi incident si nu este un moment cu un stres extraordinar de mare, daca vorbim de o atingere usoara în trafic, putem gasi un sofer care reactioneaza impulsiv, cu agresivitate, iar celalalt poate sa fie foarte calm si sa încerce sa negocieze, sa aiba o reactie mai coerenta. Depinde de fiecare dintre noi, de personalitate, de caracter, si care sunt reactiile noastre la incidente, fie ele minore sau majore”, a punctat dr. Raluca Modoranu. Ne putem antrena creierul pentru astfel de situatii limita? Specialistul arata însa ca nu poate fi antrenat creierul în eventualitatea unor situatii de cazuri-limita pentru ca nu poti fi pus periodic în fata lor, sa îti fie masurata reactia si sa te poti adapta. Desi pompierii fac unele pregatiri pentru a raspunde la incendii, dr. Modoranu spune ca acestea sunt niste coordonate rationale pe care ei le învata. Si ca acestia sunt implicati în eveniment, dar nu sunt surprinsi de el încât sa traiasca acel stres extern cu impact direct, pe care-l au persoanele surprinse de un incendiu. „Nu poate fi monitorizat ca reactie, acest raspuns de «lupta sau fugi». Ori esti construit, ca personalitate, sa te poti concentra pe organizare si sa reusesti sa dezamorsezi stresul acela, ori nu. Dar chiar si cei care se comporta mai bine în astfel de situatie au ulterior nevoie de sustinere, pentru ca vor trece prin niste traume. Nu exista cursuri care sa te pregateasca, poate unele cursuri de dezvoltare personala, dar nici acelea nu sunt indicate pentru toata lumea, trebuie întâi o evaluare psihologica pentru a vedea care este nivelul emotional, cum se reactioneaza la unii stimuli externi”, a punctat dr. Raluca Modoranu. În orice caz, tânara de 29 de ani va avea nevoie de ajutor, spune specialistul, fiindca dupa deciziile care sunt luate în situatiile limita vine o perioada de auto-evaluare care, dublata de impactul stresului, poate duce pe termen lung la anxietate, depresie sau inadecvarea luarii de decizii. „Gânditi-va ca sunt atâtea traume pe care le-a suferit: întâi cea a incendiului, ca a fost în aceasta situatie limita, de risc, apoi faptului ca a supravietuit acelei situatii, dar trebuie procesat si decesul copilului. Nu va fi usor”, a conchis aceasta.
