Când ai într-o regiune devenita fundatura prin proiectarea si constructia statului national, respectiv o aglomeratie urbana de 400-450 mii de locuitori, ce ar fi singura capabila sa gestioneze fluxuri importante la nivel regional si sa polarizeze cât de cât regiunea, atât cât sa-i creeze o minima stabilitate si coeziune teritoriala, nu o izolezi din cauza ca nu i-ar fi Bucurestiului de folos nu stiu ce autostrada, ci faci eforturi sa o deschizi catre lume. Am pus caruta înaintea boilor. Mai întâi trebuie sa vrei sa mergi la Iasi. Abia apoi te gândesti cum ajungi la Iasi. Noi pur si simplu vrem autostrada pâna la Iasi. Dupa aia ne întrebam ce facem la Iasi. Autostrada a devenit obiectiv în sine. Acesta e doar un fragment din multele rautati si discriminari regionale la care am asistat într-o emisiune DC News TV, ce i-a avut drept protagonisti pe sociologul Alfred Bulai si jurnalistul Val Vâlcu. Urmarindu-i ineptiile, am ajuns la concluzia ca Alfred Bulai e un miticalectual. Ca sa nu existe (re)interpretari, sa ne lamurim ce e cu acest personaj de rit nou capitalist, alimentat în discursul sau de rituri vechi, centralist-comuniste. Miticilectualii sunt analfabeti functionali mai de soi, personaje absurde, incapabile sa gândeasca la o scara teritoriala în care Bucurestiul e absent. Din aceasta cauza, miticilectualii ignora majoritatea fluxurilor ce dau consistenta unui teritoriu, cele manifeste la celelalte scari de organizare ale tarii - regionala, judeteana, locala. Indiferent cât tine România intereselor lor, de la Câtelu sau Chitila, la Bucuresti, sau de la Halmeu sau Radauti Prut, la acelasi oras valah, aroganta (sau poate în cele mai bun caz nepriceperea) îi împiedica sa gândeasca altfel decât pe vectorul bucurestean. Ceea ce habar nu au acestia, e faptul ca moldovenii în experienta lor cotidiana au mai multa nevoie de Iasi decât de Bucuresti, asa cum banatenii au nevoie de Timisoara, iar ardelenii de Cluj. Ilar e faptul ca miticilectualii nu-si dau seama ca si Bucurestiul are nevoie de releele astea în teritoriu pentru a-si exercita functia de pol national. Altfel, periferiile Romaniei se vor recentra functional pe Budapesta, Chisinau sau Belgrad, orase mai apropiate, ce au o forta teritoriala superioara celor trei „metropole regionale” ale periferiei. Când ai într-o regiune devenita fundatura prin proiectarea si constructia statului national, respectiv o aglomeratie urbana de 400-450 mii de locuitori, ce ar fi singura capabila sa gestioneze fluxuri importante la nivel regional si sa polarizeze cât de cât regiunea, atât cât sa-i creeze o minima stabilitate si coeziune teritoriala, nu o izolezi din cauza ca nu i-ar fi Bucurestiului de folos nu stiu ce autostrada, ci faci eforturi sa o deschizi catre lume. Priviti si dincolo de nivelul intereselor bucurestene, miticilectuali cu viziune centralista, din aia profunda, ceausista! Bucurestiul nu reprezinta decât aproximativ 10- din populatia României, hai unspe-doispe cu tot cu Voluntari, Catelu, Afumati si Stefanestii de Jos. Cu alte cuvinte, România nu e Capitala! E mai întâi de toate ‘provincia’, fiindca pâna la „teritoriu” - precum semidoct se zice prin cele cancelarii dâmbovitene - e cale lunga. Dati-mi voie sa ma îndoiesc de calitatea de sociolog a lui Alfred Bulai, atât timp cât discursul sau nu demonstreaza ca ar avea habar de faptul ca sistemele teritoriale au o trasatura fundamentala: trans-scalaritatea; cu alte cuvinte, ca se organizeaza la mai multe scari spatiale (locale, subregionale, regionale, nationale etc.). De regula anchetele sociologice serioase vizeaza mai multe niveluri scalare (cel putin doua, de obicei) în descrierea realiilor si analiza fenomenelor. Autostrada reprezinta un obiect de studiu foarte potrivit pentru sociologia de anul întâi, de fapt, tocmai pentru ca ea este relevanta la mai multe niveluri scalare. Autostrada e utila atât pentru mobilitatea la nivelul local (când e vorba de centurile urbane), cât si pentru cea de la nivelurile superioare (subregional, regional, national si transnational). Cel mai adesea, nivelurile inferioare alimenteaza cel mai intens traficul pe drumurile importante. Este stiut ca la un trafic de 16 mii de vehicule pe zi e necesar sa construiesti autostrada pe acel tronson. Iar noi avem peste 20 mii de vehicule pe zi e traficul pe segmentul de drum Iasi - Tg. Frumos, cel pe care se dreneaza cel mai important flux de persoane si de marfuri la nivel regional (fiind totodata vorba de unul dintre cele mai aglomerate drumuri din tara). Si nu e vorba doar un drum pentru persoane interesate de spectacole, asa cum autosuficient marsaluieste printre cuvinte foarte prost pregatitul sociolog. Pe de alta parte, din interviul cu pricina ajungem la concluzia ca ONG-urile pro-dezvoltare din Moldova ar milita doar pentru legarea Iasului de viitoare retea de circulatie rutiera rapida. Realitatea e cu totul alta! Si Împreuna pentru A8, si Moldova vrea Autostrada, si Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei au sustinut si sustin din rasputeri realizarea prin PNRR (pentru ca aici e graba cea mare!) a autostrazii A7 (de la nodul de la Sud de Ploiesti, pâna la Siret, din pacate cu mari întârzieri pe segmentul Siret-Pascani) si capetele asa-zis montane ale A8 (Târgu Mures - Miercurea Nirajului si cel de la nodul rutier cu A7 pâna la Leghin). Iata ca Iasul nu e pe aceste trasee, ce vor forma cel mai probabil reteaua incipienta de autostrazi a regiunii noastre. Fara doar si poate, din alte surse de finantare, e absolut necesara legarea orasului Iasi la reteaua de autostrazi a României pâna la finalul deceniului actual. Colac peste pupaza, tot ONG-urile moldovene au ramas singurele care cauta solutii si pentru Brasov-Bacau, politicienii locali parând a-si fi pierdut suflul. Daca miticolectualul cu pricina joaca doar un rol impus, atunci asistam la o strategie concertata politico-jurnalistica, ce se înfiripa la nivelul central al deciziilor, aceea de a pereniza starea de fundatura a Moldovei atât în cadrul României, cât si al UE. Ba ca nu avem nevoie de autostrada, ba ca ar fi prea scumpa, ba ca nu avem trafic, ba ca am trai într-o epoca post-autostrada - o multime de motive invocate de personaje ce nu pricep pe de-a întregul ce înseamna „modernitatea” României. Unele elemente de infrastructura e necesar sa le construim pentru a crea teritorialitate. Odata cu aparitia unei relatii rutiere transcarpatice, aceasta va fi folosita! Va induce trafic, si, odata cu acesta, o interactiune crescuta între teritoriile de o parte si de alta a Carpatilor. Sa lasam la o parte pudibonderia fina, pseudodocta, ce se potriveste unor teritorii reziliente, ajunse la maturitate, si sa proiectam echitatea teritoriala de care are nevoie România - o tara neterminata din toate punctele de vedere. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
