Acum, când dispunem de toate datele bugetare aferente exercitiului financiar al anului 2021, observam ca în conditiile îndeplinirii programului anual de încasari venituri bugetare (100,2-), ponderea acestora în PIB este una scazuta. Mai exact, potrivit Raportului de performanta al ANAF pe anul 2021, aceasta abia trece de o patrime - 26,1-, în cazul expresiei nete a respectivelor venituri. Din acelasi raport aflam ca programul de încasari venituri bugetare alocat ANAF pentru anul 2021 a fost de 310,3 mld. lei, Agentia colectând însa venituri bugetare nete în suma de 311,1 mld. lei. Aceasta înseamna o crestere cu 18- fata de anul 2020, respectiv cu 47,5 mld. lei. În privinta ponderii veniturilor din taxe si impozite în PIB, situatia nu difera foarte mult de cea existenta în anul precedent (2020), când ne-am situat sub realizarile Bulgariei (29,9-), dupa noi plasându-se doar Irlanda, cu 23-. Din documentele de strategie ale MF/ANAF rezulta ca acest indicator (ponderea veniturilor nete colectate în PIB), prin masurile în curs de implementare, ar urma sa creasca cel putin cu 2,5- pâna la finalul anului 2024. De asemenea, gradul de conformare voluntara la plata obligatiilor fiscale, inclusiv plati partiale, care a fost în anul 2021 de 85,5-, se estimeaza ca va întrece acest nivel chiar la sfârsitul anului în curs, ajungând la 86,6-. Amintim ca în primul an pandemic (2020), acest indicator s-a prabusit la 78,6-, dupa ce cu un an mai înainte (2019) fusese de 78,6- (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Raport_performanta_ANAF_08072022.pdf). Oricum, în Raportul MF privind datoria publica guvernamentala (la 31 decembrie 2021) regasim un ton linistitor: ”În 2021 economia României a revenit la nivelul pre-pandemie mai devreme decât se anticipa. Masurile economice si fiscale întreprinse au condus la realizarea unei cresteri economice de 5,9- - PIB-ul ajungând la 1181,9 mld. lei (n.ns.)”. Citind si ceva mai în josul documentului, avem sa aflam de fapt ca ”România a încheiat anul 2021 cu o rata anuala a inflatiei de 8,2- (în crestere cu 6,1 puncte procentuale fata de nivelul de 2,1- din decembrie 2020) si o rata a somajului BIM de 5,6-, cu 0,5 puncte procentuale mai redusa fata de anul 2020 (6,1- în decembrie 2020). În anul 2021, deficitul de cont curent a crescut la 7,0- din PIB, comparativ cu 5,0- în anul 2020, fiind proiectat un nivel de 6,9- din PIB în 2022, respectiv 6,3- din PIB pentru 2024. Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash, în anul 2021 a fost de 6,7- din PIB, în timp ce deficitul bugetar calculat conform metodologiei UE (ESA 2010) a reprezentat 7,1- din PIB (…)” (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/07/RAPORT.pdf). Comparând putin lucrurile cu ceea ce se întâmpla în urma cu un deceniu, mai exact în anul 2011 (tot an de criza), în materie de colectare bugetara, remarcam situatii interesante. ANAF avea sa-si îndeplineasca în acel an programul de colectare în proportie de 99,5-, reusind sa aduca în Trezorerie venituri cifrate la 157,5 mld. lei (http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/rap_perform_2011.pdf). Ponderea veniturilor din taxe si impozite în PIB s-a situat la 28,8-, cu aproape doua procente peste nivelul care avea sa se înregistreze în anul 2021. Însa, în anul ”taierilor” bugetare (2011), au fost suprimate în cadrul ANAF, 4.927 posturi (Garda Financiara – 713; Autoritatea Nationala a Vamilor - 1.427; directiile generale ale finantelor publice judetene si a muncipiului Bucuresti - 2.787). Tot atunci au fost desfiintate 141 administratii financiare si trei birouri vamale. În orice caz, cheltuielile cu personalul s-au redus cu mai mult de o tremie fata de nivelul dinainte cu trei ani. Dar nu neaparat tinem sa aducem în fata sublinierea ca într-un an tot de criza, cum a fost 2021, nu s-a mai recurs la ”taieri”. Nici la ANAF, nici în alte parti ale sectorului bugetar. Ci, mai ales, altceva care adesea ne scapa. Si anume, ca într-un deceniu, PIB-ul României s-a dublat (2011 â 557,3 mld. lei; 2021 â 1181,9 mld. lei). E adevarat, în termeni reali nu avem de-a face cu aceeasi proportie… Din alta perspectiva, devine notabil faptul ca inclusiv când raportam PIB-ul la numarul de locuitori (exprimat în paritatea puterii de cumparare standard - PPS), România se plaseaza la nivelul de aproape trei patrimi din media pe UE. Altfel spus (cf. Eurostat, 2022), noi, cu 73-, ne apropiem cât se poate de mult de tari precum Portugalia (74-), Ungaria (76-) ori Polonia (77-). În acelasi timp, Bulgaria a depasit cu putin nivelul de 50- în ce priveste PIB-ul per capita în 2021, dupa noi situându-se si Letonia, Croatia, Slovacia si Grecia.
