S-a încheiat si faza de recenzare a recensamântului actual. De pe 1 august, RPL 2022 a intrat într-o etapa în care specialistii trebuie sa aduca corectii datelor obtinute în vederea stabilirii rezultatelor finale si a repartitiei cât mai aproape de realitate a populatiei la nivelul UAT-urilor locale si judetelor. În functie de cifra reper, cea a populatiei estimate a României la 1 decembrie 2021 (aproximativ 18,922 milioane de persoane, conform Institutului National de Statistica) la care s-au raportat procentual numarul de autorecenzati si recenzati, stam surprinzator de bine la nivel national. La finalul zilei de 31 iulie 2022, numarul recenzatilor era de 18,148 milioane persoane, ceea ce înseamna ca au fost confirmati 95,9- dintre locuitorii estimati. Asta înseamna ca au mai ramas de confirmat ceva mai mult de 770 de mii de persoane. Daca ar fi sa facem comparatia cu RPL 2011, aspru criticat ca ar fi subdimensionat populatia tarii nostre la vremea respectiva, în privinta procentajului celor recenzati stam mult mai bine. Datele preliminarii ale recensamântuui din 2011 indicau un numar de 18,383 milioane de recenzati, iar datele finale, dupa corectiile aduse de catre demografi, indicau 20,121 milioane de locuitori. Nu mai putin de 1,738 milioane de persoane au fost adaugate persoanelor recenzate. Acest fapt înseamna ca la finalul RPL 2011 erau înregistrati doar aproximativ 91,4- din populatie. Însa, procentul nu e pe deplin comparabil cu cel actual, având în vedere ca e raportat la o alta variabila - valoarea finala obtinuta si nu la reperul initial. La 1 ianuarie 2011, baza de date TEMPO a INSSE arata în dreptul populatiei rezidente din România 20,199 milioane de locuitori. Daca aceasta era populatia reper estimata pentru gestionarea RPL 2011, doar 91- din populatie a fost recenzata. Cu siguranta, datele finale ale recensamântului actual vor arata la nivelul national o valoare mai mare a populatiei. Cu cât, însa? Aici e marea necunoscuta. La ora actuala, exista doua opinii importante. Una dominanta, potrivit careia populatia rezidenta a tarii este mai redusa decât valoarea reper, ce se bazeaza pe faptul ca emigratia românilor e mai importanta cantitativ decât se estimeaza, si o alta care introduce în ecuatie si mobilitatea post-pandemica. Potrivit celei de-a doua opinii, miscarea de remigratie a românilor din plina criza pandemica a fost mai importanta decât returul ulterior al cetatenilor români în Occident, survenit dupa relaxarea restrictiilor. Câteva date preliminarii pentru mai multe UAT-uri ce au generat fluxuri importante de emigranti confirma aceasta de-a doua opinie. Iata câteva exemple: Marginea, Paltinoasa, Iaslovat, Poiana Stampei, Volovat, Cajvana, Galanesti (judetul Suceava), Ciortesti, Probota, Belcesti, Braiesti, Cristesti, Motca (judetul Iasi) au valori cuprinse între 110 si 127- populatie recenzata. În afara migratiei externe, care e sursa pricipala ce alimenteaza aceasta incertitudine asupra dimensiunii demografice, si numarul de nascuti vii, componenta activa a bilantului natural al populatiei, vine sa tulbure apele. Din acesta perspectiva (vezi textele Câti vom mai fi fiind? si Socoteala din târg), la nivelul României, dupa schimbarea reperului teritorial la care se raporteaza numarul de nascuti vii, care e din 2014 resedinta obisnuita a mamei, indiferent unde s-a nascut copilul (vezi metadata TEMPO), avem de-a face, cel mai probabil, cu un surplus la nivelul national de aproximativ 160-170 de mii de persoane fata de valoarea reper. E vorba de nascuti vii în strainatate (copii ai autohtonilor emigrati preponderant în vestul european, dar si ai mamelor din Republica Moldova, ce au dobândit recent cetatenia româna). Care ar fi sursele cresterii valorii populatiei în cazul datelor finale ale RPL2022? Categoriile absenteistilor aflati în tara, a celor ce lucreaza în strainatate fie pentru un termen mai mic de 12 luni, fie într-o maniera sezoniera, a celor ce învata în strainatate si corespund cutumelor recensamântului. Institutul National de Statistica are instrumentele identificarii persoanelor cu resedinta obisnuita în tara care nu au fost recenzate si includerii lor în populatia rezidenta la 1 decembrie 2021. Este o operatiune complexa, de consultare a unui mare numar de baze de date si registre administrative aflate în bazele de date ale recensamântului ale INS si actualizate în prima faza a recensamântului. (Vasile Ghetau, Recenzarea s-a încheiat. Se profileaza o populatie rezidenta înregistrata de 18,2 milioane locuitori, în contributors.ro) Cel mai probabil, datele finale vor indica o populatie a României cuprinsa între 18,5 si 19 milioane de locuitori. Din aceasta perspectiva, la scara nationala, recensamântul pare o reusita. Însa, vor aparea neconcordante grave între estimarile INS la nivel de UAT-uri locale si judetene si repartitia finala a datelor în teritoriu. Cel putin din perspectiva datelor estimate pentru 1 decembrie 2021 si a datelor preliminarii cunoscute pâna în prezent, se prefigureaza o suprapunere mai mult decât imperfecta a acestora. Aproape sigur vom asista la o diminuare puternica a ecarturilor între orasele mari si intermediare. Cu certitudine marile orase vor deveni mai mici, în conditiile în care sub presiunea restrictiilor din perioada pandemica, categorii întregi de populatie nu mai îndeplinesc cutumele înregistrarii în dreptul localitatii în care îsi desfasoara în mod normal activitatea. În primul rând e vorba de zeci de mii de studenti, ce vor fi în marea lor majoritate absenti din populatia centrelor universitare. Cu exceptia majoritatii studentilor straini, a celor domiciliati în centrul universitar sau a celor ce urmeaza specializari universitare ce au reclamat prezenta fizica (specializari medicale, unele specializari tehnice), restul au facut ore online. Cele mai mari perdante vor fi Bucurestiul, Clujul, Iasul si Timisoara. Aceasta diminuare a ecartului demografic la nivelul ierarhiei urbane sau cresterea populatiei unor asezari aparent repulsive înainte de pandemie, pe baza returului imigrantilor, creioneaza un sistem teritorial aflat într-o criza profunda. Cât va dura aceasta stare de fapt? Greu de raspuns! George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
