O serie de noi reglementari referitoare la modul de acordare a concediilor medicale, care a intrat în vigoare începând cu data de 1 august 2021, a creat nemultumiri în rândul medicilor. Astfel, a fost introdus un nou mecanism de acordare a certificatelor de concediu medical în cazul incapacitatii temporare de munca pentru boli obisnuite, care prevede evaluarea starii de sanatate si monitorizarea pacientilor de catre medicii curanti, prin întocmirea unui plan de urmarire a evolutiei bolii. De asemenea, perioadele de concediu medical pentru fiecare episod de boala se vor acorda în cel putin doua etape, în vederea recuperarii capacitatii de munca a persoanei asigurate si reinsertiei socio-profesionale a acesteia. „Din punctul nostru de vedere, este o abordare putin jignitoare. Avem senzatia ca autoritatile vor sa sugereze ca toti medicii dau concedii medicale fara o acoperire cazuistica. Este complet eronat. Daca ei stiu astfel de cazuri, sa le rezolve punctual, sa nu puna anatema pe tot corpul medical. Pe de alta parte, planul de urmarire a evolutiei bolii se facea si înainte, asa încât acest demers este o imixtiune inutila în profesie“, a declarat Conf. Dr. Liviu Oprea, presedintele Colegiului Medicilor (CM) Iasi. Potrivit noilor reglementari, medicul de familie va acorda în prima etapa maxim 4 zile de concediu medical, cu încadrarea în limita maxima de 7 zile pentru fiecare episod de boala, respectiv 28 de zile pe an, iar medicul specialist din ambulatoriu poate acorda în prima etapa maxim 15 zile, cu încadrarea în limita maxima de 30/31 zile/luna, respectiv 90 de zile pe an. În situatia în care prima etapa a concediului medical pentru incapacitate temporara de munca se finalizeaza într-o zi nelucratoare, certificatul de concediu medical în continuare poate fi eliberat în prima zi lucratoare care urmeaza, cu încadrarea în limitele maxime mentionate. „Unii pacienti au înteles ca daca primesc 4 zile de concediu medical, de marti pâna vineri, de exemplu, mai pot primi înca 3 zile de concediu medical de luni pâna miercuri. Nu este asa. Concediul medical este de 7 zile consecutive, chiar daca se da fractionat, si va fi de marti pâna luni, inclusiv, pentru exemplul dat. Noutatea consta doar în posibilitatea medicului de a da concediul medical „din urma“. Adica, pastrând acelasi exemplu, îi dai omului luni cele 3 zile, pentru zilele de sâmbata, duminica si luni. Înainte eram obligati sa-i dam prelungirea exact în ziua în care se termina concediul. Este o modificare de ordin tehnic si, da, este o modificare buna“, a adaugat Conf. Dr. Liviu Oprea. În situatia în care asiguratul se afla în imposibilitatea deplasarii la cabinetul medical în vederea acordarii concediului medical, medicul curant (medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriu) poate acorda consultatii la domiciliu sau la distanta. Daca dupa acordarea primei etape a concediului medical asiguratul nu se mai prezinta pentru evaluarea starii de sanatate conform planului de urmarire a evolutiei bolii, precum si în situatia în care evolutia starii de sanatate a asiguratului este favorabila ca urmare a respectarii de catre acesta a planului de urmarire a evolutiei bolii, medicii curanti nu vor mai acorda concediu medical în continuare. Ce se întâmpla, însa, daca pacientul nu se reface complet dupa cele 7 zile de concediu medical? „Medicii de familie nu mai pot da alte zile, în completare. Vor trebui sa-i trimita pe oameni la un medic din specialitatea în care se încadreaza boala. Adica sa-i puna pe drumuri fara niciun rost, pentru ca ei mai au nevoie doar de o zi sau doua pentru a-si reveni complet. Este pur si simplu absurd“, a comentat Presedintele CM Iasi. Prin exceptie, medicii curanti nu vor întocmi planul de urmarire a evolutiei bolii în cazul eliberarii certificatelor de concediu medical pentru unele boli speciale (boli cardiovasculare, SIDA, neoplazii si tuberculoza), pentru urgentele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A si pentru bolile infectocontagioase pentru care se impune masura izolarii, precum si în situatia în care asiguratul este internat în spital. De asemenea, concediile medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum si în cazul riscului maternal, pot fi acordate într-o singura etapa, fara a fi necesara întocmirea planului de urmarire a evolutiei bolii. Se mentine prevederea conform careia, dupa expirarea concediului medical acordat la iesirea din spital, în cazul în care starea sanatatii persoanei asigurate nu permite reluarea activitatii, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeasi afectiune fara a fi necesara întocmirea planului de urmarire a evolutiei bolii. Tot începând cu data de 1 august, asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru îngrijirea copiilor cu afectiuni grave în vârsta de pâna la 18 ani, nu pâna la 16 ani, cum a fost reglementat pâna la aceasta data. De asemenea, persoanele care se deplaseaza în interes personal în zone în care exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen, desi aceste conditii erau cunoscute la momentul initierii deplasarii si care, la întoarcerea pe teritoriul României, pentru a nu deveni factori de risc pentru persoanele cu care vin în contact, intra în concediu de carantina, vor beneficia de indemnizatie suportata din FNUASS doar pentru o perioada de 5 zile. „Noua reglementare conform careia pacientul va fi monitorizat de medicul curant pe parcursul unui episod de boala reprezinta un efort suplimentar al medicilor, dar aduce beneficii celor aflati în incapacitate temporara de munca si ajuta la gestionarea corecta si eficienta a costurilor suportate din FNUASS“, a declarat Adrian Gheorghe, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). Toate aceste modificari sunt rezultatul punerii în aplicare a Ordinului ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate pentru modificarea si completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 15/2018/1.311/2017. „Ne întrebam cu totii care este cadrul legal al CNAS sa intervina în activitatea strict medicala. CNAS nu este o institutie medicala, este una financiara. Stiti, v-am mai spus în discutiile anterioare, în România învatam cum se face medicina de la politicieni“, a concluzionat Conf. Dr. Liviu Oprea.
