O statistica absolut tulburatoare prezentata de Agentia Internationala pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC), agentie specializata a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), arata ca, una dintre cele mai crunte boli, cancerul, este responsabila pentru aproximativ 10 milioane de decese în 2020 la nivel mondial. Aceeasi agentie estimeaza ca la nivelul anului 2020 numarul cazurilor de cancer diagnosticate s-a ridicat la 19,3 milioane. Estimarea, care se bazeaza pe date din 185 de tari asupra a 36 de tipuri de cancer, aduce numarul de decese cauzate în 2020 de aceasta afectiune la 9,95 milioane, atât barbati, cât si femei, de orice vârsta. „Din pacate, datele acestea reprezinta un adevar extrem de dur. Mai trist este ca în România accesul la medicatie este extrem de limitat. În Uniunea Europeana sunt folosite 150 de molecule pentru tratamentul cancerului, dar noi avem acces la doar 39 de molecule. Extrem de putin, daca ne gândim ca Bulgaria beneficiaza de 70 de molecule sau Ungaria, cu 80 de molecule. Dialogul nostru cu Ministerul Sanatatii (MS) este zero, în conditiile în care MS este institutia responsabila de depistarea bolilor oncologice dar si de asigurarea continuitatii medicatiei acestor pacienti. Sa va mai spun ca fostul ministru al Sanatatii, Vlad Voiculescu, a nominalizat în Comisia consultativa oncologica o doamna care locuieste în Olanda? O doamna care si-a facut o fundatie dupa ce sora ei, care locuia în tara, a murit de cancer. Si-atunci de unde dialog, când tu, ministru, numesti membrii comisiei care, în mod normal, ar trebui sa reprezinte interesele bolnavilor?“, a declarat pentru Ziarul de Iasi Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din România dar si presedinte al Aliantei Pacientilor Cronici din România. În ce priveste impactul pandemiei de coronavirus asupra acestei afectiuni, IARC a admis ca este deocamdata prea devreme pentru a veni cu date certe si a subliniat ca estimarile au fost facute pe baza tendintelor incidentei si a mortalitatii din anii precedenti, neluând în considerare efectele pandemiei. „Dar pandemia ne-a afectat clar. Luni de-a rândul oamenii au avut acces limitat la spitale, de aceea diagnosticarea a scazut cu 30-40- si, din acest motiv, multe cancere au fost depistate tardiv, costurile pentru tratamentul acestora au crescut, iar sansele de supravietuire au scazut dramatic. Nicaieri în Europa civilizata nu s-a facut aceasta delimitare, spitale COVID si spitale non COVID. Fiica mea este medic în Germania si acolo nu exista asa ceva. Acolo, în cadrul acelorasi spitale se fac circuite separate pentru persoanele infectate cu noul coronavirus. Unii s-ar grabi sa spuna ca noi avem spitale vechi si nu putem asigura aceste circuite. Ba se poate. Spitalul în care lucreaza fiica mea este construit de prin 1930 si, ca sa asigure acele circuite de care va spuneam, în clinica în care lucreaza ea au transformat o fereastra în usa. Asa au procedat si în celelalte clinici, au gasit solutii sa trateze si restul bolilor, nu numai COVID-19“, a explicat Cezar Irimia. Conform statisticilor, cele mai multe decese provocate de cancer sunt în Asia (58,3-), urmata de Europa (19,6-) si de America Latina si Caraibe (7,2-). Potrivit comunicatului transmis de IARC, una din 5 persoane din întreaga lume dezvolta cancer la un moment dat în timpul vietii. De asemenea, unul din 8 barbati si una din 11 femei mor din cauza acestei boli. În cazul ambelor sexe si la orice vârsta, cancerul care conduce numarul deceselor este cel pulmonar (18-), urmat de cel colorectal (9,4-), hepatic (8,3-), de stomac (7,7-) si de sân (6,9-). În rândul barbatilor, cele trei tipuri de cancer cele mai letale sunt cel pulmonar (21,5-), hepatic (10,4-) si colorectal (9,3-), în timp ce la femei acest podium este ocupat de cancerul de sân (15,5-), pulmonar (13,7-) si colorectal (9,5-). Cele aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi indica faptul ca unul din opt cazuri de cancer diagnosticate în 2020 este cancer mamar. Printre factorii de risc identificati se numara amânarea sarcinii, mai putini copii, niveluri mai ridicate de grasime corporala si lipsa activitatii fizice. Ce se va întâmpla de acum încolo în România aflata în fata celui de al patrulea val al pandemiei cu noul coronavirus, din punctul de vedere al pacientilor cu cancer? „Ei bine, daca se va merge pe aceeasi politica medicala ca în ultimul an, cu transformarea unor spitale în tratamentul exclusiv al COVID, va fi foarte grav. Accesul în spitale va fi iarasi limitat. Si-atunci o sa ne miram cum în toata lumea incidenta cancerului bronho-pulmonar a crescut iar în România a scazut. În conditiile în care noi aveam câte 12.000 de cazuri, anual, acum avem 9.000. Si sa nu ne facem iluzii, nu suntem mai sanatosi. Cel putin 3.000 de români cu cancer la plamâni nu au fost diagnosticati. Ce se va întâmpla cu ei? Stiti, eu sunt pe aceasta „strada“, a cancerului, din 2000. Începând cu acel an, ca apartinator, apoi, din 2010, ca pacient. Am supravietuit la doua tipuri de cancer. Si, ca sa glumesc serios, am supravietuit si la peste 60 de procese cu Statul român, pentru drepturile pacientilor oncologici, pe care le-am câstigat. Dar noi ar trebui sa luptam cu boala, nu cu sistemul medical“, a mai adaugat pentru Ziarul de Iasi presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din România. La nivel global, Agentia Internationala pentru Cercetare în domeniul Cancerului, cu sediul în orasul francez Lyon, estimeaza ca, în 2040, vor fi 28,4 milioane de cazuri noi de toate tipurile de cancer, o crestere cu 47-, în comparatie cu 19,3 milioane în acest an. „Schimbarile actuale la nivelul structurii populatiei, mediile în care oamenii traiesc si modul în care sistemele sanitare sunt capabile sa controleze în mod efectiv cancerul vor determina incidenta, mortalitatea si prevalenta în urmatoarele decenii“, a declarat doctorul Freddie Bray, directorul departamentului de monitorizare a cancerului în cadrul IARC.
