România este singurul stat european, dintre cele sapte care s-au angajat juridic sa adopte moneda euro, care nu mai îndeplineste niciun criteriu de convergenta. Asta desi, la un moment dat, România a îndeplinit (ultima data în 2016 – înainte de-a intra în vigoare legile cu caracter electoral luate de Victor Ponta în 2015) toate cele cinci criterii economice necesare aderarii la zona euro, singurul la care a ramas restanta atunci fiind cel juridic. Începând cu intarea în vigoare a legilor din 2015, România a pierdut constant ”carte dupa carte”, pe masura ce dezechilibrele se adânceau din cauza deciziilor cu caracter electoral luate în anii care au urmat: Un aspect foarte important de punctat este ca daca unele dintre statele-candidat au iesit din ”grila” de aderare la zona euro din cauza dificultatilor generate de pandemie si, mai recent, de criza energetica si de avansul inflatiei, România a deraiat de la aceasta traiectorie de mai multi ani: în 2019 intrase deja în deficit excesiv, cu un -4,2-.Criteriul juridic amintit anterior se refera la faptul ca legislatia româneasca, mai exact legea care reglementeaza statutul Bancii Nationale a României (BNR) nu este pe deplin compatibila cu cerintele europene, din cauza unor prevederi legate de independenta bancii centrale. România Nu îndeplineste criteriul stabilitatii preturilor Criteriul de aderare la zona euro prevede ca rata inflatiei sa fie cu cel mult 1,5- peste cele mai bune trei performante ale statelor membre. Rata medie a inflatiei în România în perioada de 12 luni pâna în aprilie 2022 a fost de 6,4-, peste valoarea de referinta de 4,9-. Comisia estimeaza ca va ramâne peste valoarea de referinta în lunile urmatoare. Prognoza economica de primavara 2022 a Comisiei anticipeaza ca rata medie anuala a inflatiei din România va creste la 8,9- în 2022, înainte de a scadea la 5,1- în 2023. Cresterea semnificativa din 2022 se datoreaza în principal cresterii preturilor la energie, dar si preturile alimentele au avut o contributie notabila. Mai mult, pe cursdeguvernare
