Volodimir Zelenski a transmis ieri ca se poate negocia statutul regiunilor separatiste Luhansk si Donetk. În câteva orase au început sa functioneze coridoarele umanitare, dar ucrainenii au spus ca rusii au atacat unele convoaie de civili. Fortele ruse continua bombardamentele si tot mai mule evaluari arata ca aduna resurse pentru a încerca zilele urmatoare un asalt asupra Kievului. Între timp, armata ucraineana raporteaza noi daune produse fortelor de invazie si spune ca acestea sunt demoralizate si si-au încetinit avansul. Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski si-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste din estul Ucrainei si despre peninsula Crimeea anexata de Rusia. Într-un interviu transmis luni seara de postul american de televiziune ABC, Zelenski a spus clar în acelasi timp ca nu va ceda solicitarilor Moscovei de a recunoaste independenta autoproclamatelor „republici populare“ sau controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea. „Sunt pregatit de dialog, dar nu suntem pregatiti de capitulare“, a declarat el. „Putem discuta si gasi un compromis despre cum ar putea merge mai departe aceste teritorii“, a adaugat Zelenski. El a spus ca este important sa se acorde atentie felului în care traiesc oamenii de acolo care vor sa faca parte din Ucraina, astfel ca aceasta chestiune este mai complicata decât simpla recunoastere. Zelenski a facut din nou apel la presedintele rus Vladimir Putin sa negocieze direct. „Este nevoie ca presedintele Putin sa înceapa sa discute, sa înceapa dialogul, în loc sa traiasca într-o bula de informatii fara oxigen“, a afirmat Zelenski. De asemenea, presedintele ucrainean a denuntat ieri „promisiuni“ pe care Occidentul le-a facut Ucrainei de a o apara de atacuri ruse si pe care nu le-a respectat. „Au trecut 13 zile de când auzim numai promisiuni. 13 zile în care ni se spune ca vom fi ajutati în spatiul aerian, ca vor fi avioane, ca nu se vor livra“, declara el în aceasta înregistrare video publicata pe Telegram. „Însa responsabilitatea pentru asta le revine si celor care nu au fosta capabili sa ia o decizie, în Occident, de 13 zile. Celor care nu au securizat spatiul aerian ucrainean împotriva asasinilor rusi“, denunta Zelenski. El cere sus si tare Occidentului sa implementeze o zona de excludere aeriana în spatiul aeran al Ucrainei. Însa aceasta cerere a fost exclusa - în mod categoric - atât de catre Statele Unite, cât si de catre NATO. Putin a avertizat sâmbata ca va considera instituirea unei astfel de zone de interdictie aeriana „drept o participare la conflictul armat“. Armata ucraineana: Avansul trupelor ruse a încetinit „semnificativ“ Avansul trupelor ruse în Ucraina a încetinit „semnificativ“, iar trupele sale sunt „demoralizate“, potrivit celei mai recente informari privind situatia, furnizata de armata ucraineana. Într-o postare pe Facebook, marti dimineata, seful Statului Major al fortelor armate ucrainene a transmis ca acestea continua sa riposteze la invazie pe întreg teritoriul tarii. Printre acestea se numara apararea „eroica“ care continua la Cernihiv, luptele în curs de desfasurare în suburbiile din Nikolaev, iar fortele aeriene resping loviturile cu rachete. În postare se spune: „Adversarul continua operatiunea ofensiva, dar ritmul de promovare a trupelor sale a încetinit semnificativ“. „Ocupantii sunt demoralizati si tind din ce în ce mai mult spre jafuri si încalcari ale dreptului umanitar international“, mai transmite armata ucraineana. Asaltul decisiv Think-tank-ul american The Institute of War, care a documentat constant miscarile armatei ruse, arata într-o analiza ca trupele militare ruse s-au regrupat si ar putea da asaltul decisiv asupra capitalei Kiev în urmatoarele 24-96 de ore. Organizatia americana arata ca fortele ruse se concentreaza în periferiile de la est, nord-vest si vest ale Kievului pentru un asalt asupra capitalei. Trupele ruse au adus provizii si întariri si efectueaza constant atacuri cu artilerie, din aer si cu rachete pentru a slabi apararea si a intimida fortele ucrainene înaintea unui astfel de asalt. The Institute of War arata ca e înca prea devreme pentru a evalua eficacitatea a unui asalt rusesc. Daca trupele ruse au fost capabile sa aprovizioneze, sa reorganizeze si sa planifice operatiuni simultane deliberate si coordonate de-a lungul mai multor axe de avans în jurul si în capitala, ele pot avea mai mult succes în aceasta operatiune decât au avut în întreprinderile anterioare, arata organizatia americana. Fenomenul meteo din luna martie care îl sperie pe Putin Factorul climatic ar putea juca un rol decisiv în invazia ruseasca din Ucraina, odata cu aparitia „Rasputita“, un fenomen sezonier în care multe drumuri devin impracticabile, ca urmare a topirii zapezilor, scrie Le Journal de Montreal. Acest termen rusesc, care semnifica „vremea drumurilor proaste“, este o realitate cunoscuta în Ucraina, în Rusia si în Belarus, când vremea mai calda si topirea zapezii, în primavara, ca si ploile puternice din toamna, transforma multe drumuri si terenuri în adevarate mari de noroi, de doua ori pe an. Chiar înainte de venirea rasputita, imagini cu tancuri si vehicule militare rusesti blocate în Ucraina circula abundent pe retelele sociale. „Exista deja multe situatii în care tancuri rusesti si alte vehicule au trecut prin câmpuri si au ramas blocate. Soldatii au fost obligati sa le abandoneze si au plecat pe jos“, declara, pentru agentia AFP, analistul militar ucrainean Mykola Beleskov. „Aceasta problema exista si ea se va agrava“, a adaugat el. Trupele lui Napoleon s-au confruntat si ele cu aceasta experienta, în timpul retragerii din 1812. În al Doilea Razboi Mondial, pe frontul de est, marile operatiuni mecanizate erau aproape complet oprite în dezghetul de primavara sau în perioada ploilor de toamna, pentru a fi reluate iarna, când solul îngheata, explica istoricul Laurent Henninger în revista Apararea nationala, în 2015. Doar la sosirea iernii din 1941 a putut Hitler sa lanseze marea ofensiva - ratata - care avea ca obiectiv cucerirea Moscovei, sublinia acesta, în articolul care analiza impactul factorului climatic asupra razboiului. În sens invers, rasputita a frânat contraofensiva sovietica în 1943. „Sa ne reamintim istoria: dezghetul genereaza un sezon noroios (rasputita) care dureaza 3-4 saptamâni si care urca din sud (Crimeea) spre nor, în câteva zile, pâna în Belarus. În 1942, a început în 21 martie. În 1943, în 18 martie. În 1944, în 17 martie“, a notat, pe Twitter, istoricul militar Cédric Mas. „Timpul nu lucreaza în favoarea lui Putin“, a comentat el. „Începutul primaverii este un moment prost pentru a invada Ucraina“, crede si profesorul de strategii privind securitatea nationala Spencer Meredith, într-un articol publicat cu câteva zile înainte de începutul invaziei de Modern War Institute al prestigioasei academii militare americane West Point. „În mod normal, la jumatatea lui februarie, drumurile sunt acoperite de paturi de gheata si zapada compacte, care apoi se topesc pentru a dezvalui un câmp de gropi“, subliniaza el. În acest an, potrivit previziunilor meteo, acest fenomen ar urma sa înceapa sa se manifeste la jumatatea lui martie.
