O recenta Ordonanta de Guvern (OG) confera sanse sporite cresterii gradului de absorbtie a fondurilor europene. Remarcam ca sunt modificate trei legi deodata: Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale si Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac în materie de atribuire a contractelor de achizitie publica (…). Drept urmare, se reduce durata procesului de achizitie publica, de la peste doi ani (cât este în prezent) la maximum sase luni, prin masuri de genul: diminuarea perioadei maxime de prelungire a termenului de întocmire a raportului procedurii sau a raportului intermediar (de la 80 la 30 de zile), reducerea la jumatate a termenului de publicare a deciziei de anulare a procedurii si, respectiv, eliminarea posibilitatii de prelungire a termenului stabilit pentru depunerea documentelor în sustinerea DUAE (Document Unic de Achizitie European), în cazul procedurii simplificate. Chiar daca România nu este înca pe lista Statelor Membre ale UE cu PNRR finalizat/aprobat, nu încape îndoiala, acces la cele 29,2 mld. euro tot vom avea, fie si daca vom fi noi cei care vom obtine ultimii respectiva aprobare. Evident, cu cât am ”ataca” lucrurile mai rapid, cu atât ar fi mai recomandabil, pentru ca regula (aflata în negociere) – vizând termene cât se poate de stricte impuse de Comisia Europeana - este ca 70- din granturi sa fie angajate pâna la finele lui 2022, termenul limita pentru accesarea diferentei de 30- din granturi fiind 31 decembrie 2023 (https://newsweek.ro/economie/estimare-expert-romania-va-cheltui-cel-mult-40-din-pnrr). Amintim ca toate preparativele europene în directia vizata, au în vedere pentru România 14,248 mld. euro sub forma de grant-uri (sume ce nu prespun rambursabilitate) si cca. 14,935 mld. euro – împrumuturi, de care vom beneficia efectiv daca platile pentru proiectele incluse în PNRR vor fi facute pâna la finele anului 2026. Daca anumite temeri veneau dinspre faptul binecunoscut ca legislatia nationala este una care favorizeaza derularea lenta a licitatiilor/atribuirilor în materie de achizitii publice, Executivul tocmai aici a intervenit recent cu unele modificari de cadru normativ. Mai precis, recurgând la calea OG (Ordonanta de Guvern), si-a propus ”simplificarea, reducerea termenelor de derulare a procesului de achizitie publica precum si accelerarea atribuirii contractelor de achizitie publica”, pentru a evita ”consecinta cea mai grava (…), amânarea/întârzierea implementarii unor proiecte de investitii majore, cu impact social si economic la nivel national sau local, inclusiv a celor finantate din PNRR” (Nota de fundamentare a Ordonantei nr. 3/2021 pentru modificarea si completarea unor acte normative în domeniul achizitiilor publice, http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/07/Nota-fundamentare_OG.pdf). Trebuie reconscut ca Executivul a tintit cât se poate de eficient spre zone normative care ani în sir au creat dificultati în atragerea fondurilor europene. De pilda, este de natura sa socheze faptul ca ”reducerea duratei întregului proces de achizitie publica, de la peste doi ani (durata medie actuala) pâna la sase luni, (apare – n.ns.) printr-o serie de masuri cum ar fi: diminuarea perioadei maxime de prelungire a termenului de întocmire a raportului procedurii sau a raportului intermediar (spre exemplu în cazul licitatiei deschise si al licitatiei restrânse, perioada de prelungire se reduce de la 80 la 30 de zile), reducerea la jumatate a termenului de publicare a deciziei de anulare a procedurii si, respectiv, eliminarea posibilitatii de prelungire a termenului stabilit pentru depunerea documentelor în sustinerea DUAE, în cazul procedurii simplificate.” (http://anap.gov.ro/web/guvernul-romaniei-adopta-noi-masuri-pentru-simplificarea-si-fluidizarea-achizitiilor-publice/). Dar iata de fapt ce aduce nou OG nr. 3/2021 (publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 821, din 27 august 2021, https://lege5.ro/Gratuit/ha3tsnrrgy3a/ordonanta-nr-3-2021-pentru-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative-in-domeniul-achizitiilor-publice) si care prezinta maximum de interes din multiple unghiuri de privire: (i) eliminarea din sarcina operatorului economic declarat câstigator, a obligatiei de a prezenta certificate fiscale pentru toate sediile secundare/punctele de lucru pentru demonstrarea îndeplinirii conditiei de excludere referitoare la plata impozitelor sau a contributiilor la asigurarile sociale (prin modificarea Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice si a Legii nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale); (ii) reducerea perioadei maxime de prelungire a termenului de întocmire a raportului procedurii sau a raportului intermediar; (iii) instituirea obligatiei semnarii contractului cu ofertantul declarat câstigator al procedurii, dupa pronuntarea deciziei CNSC/hotarârii judecatoresti în prima instanta, fara a mai astepta eventuala solutionare în instanta a plângerii/recursului (prin modificarea Legii nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac în materie de atribuire a contractelor de achizitie publica (…); (iv) introducerea unei taxe de timbru în cazul cererilor introduse la instantele judecatoresti privind suspendarea procedurii de atribuire si/sau a executarii contractului. Apare totusi o problema sensibila legata de instituirea obligatiei semnarii contractului cu ofertantul declarat câstigator al procedurii, dupa pronuntarea deciziei CNSC/hotarârii judecatoresti în prima instanta: când ”cei care contesta mai departe, în instanta, câstiga definitiv, acestia pot primi despagubiri stabilite de instanta care vor fi suportate din bugetul autoritatii contractante si care, în anumite condititii, pot fi recuperate de la angajatii vinovati.” (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24997987-schimbare-impact-major-domeniul-licitatiilor-pentru-grabirea-proiectelor-inclusiv-cele-din-pnrr-autoritatile-vor-obligate-incheie-contractele-ofertantul-castigator-fara-mai-astepte-solutionarea-defini.htm). Chiar daca se precizeaza ca aceasta situatie poate interveni ”numai daca instantele judecatoresti constata îndeplinirea ori omisiunea îndeplinirii de catre acestia, cu vinovatie, constând în culpa grava, a oricarui act ori fapt în legatura cu exercitarea, în conditiile legii, a atributiilor ce le revin" (OG nr. 3/2021, https://lege5.ro/Gratuit/ha3tsnrrgy3a/ordonanta-nr-3-2021-pentru-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative-in-domeniul-achizitiilor-publice), masura nu face atractiva ocuparea unor pozitii cu atributii pe acest plan la nivelul autoritatilor contractante. Totusi, una peste alta, este de prezumat ca amendarea cadrului legal existent, care adesea a favorizat lentoarea sistemului de achizitii publice, influentând direct calitatea derularii procedurilor de atribuire, prin povara birocratica excesiva, multiple contestatii si procese îndelungi etc., va conduce (si) la o flexibilizare semnificativa a implementarii unor proiecte majore de investitii. Evident, în acest context, noi ne gândim mai ales la cele cu finantare din partea UE. De aceea, credem ca estimarile unor analisti/experti, care desigur au venit cu argumentele lor, prognozând ca România nu va putea cheltui mai mult de 40- din ceea ce ni se aloca prin PNRR (adica doar cca. 12 mld. euro), sunt, sa spunem asa, mult prea pesimiste.
