Singura sansa de depasire pe termen mediu si lung a acestor disparitati regionale cronice o reprezinta realizarea celor doua autostrazi (A8 si A7), care vor interconecta pe cale rutiera nu numai regiunile istorice ale tarii (Moldova, Tara Româneasca si Transilvania), ci si regiunile din Republica Moldova si Ucraina cu regiunile dezvoltate ale Europei. În regiunea de Nord-Est, saracia se combate prin investitii masive, mai ales în infrastructura de transport! Pe la începutul anului, ma pomenesc cu un telefon de la Dan Radu, realizatorul emisiunii „Moldova Economica” difuzata de TVR Iasi, cofondator si vicepresedinte al Asociatiei „Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei” pentru a discuta pe tema disparitatilor sociale si economice dintre regiunile tarii. Sa radiografiezi din punct de vedere statistic disparitatile regionale nu pare o întreprindere prea usoara, epuizabila într-o emisiune TV de circa 50 de minute, ci mai degraba într-un serial documentar. Realizarea emisiunii a fost precedata de o serie de convorbiri si întâlniri online în care practic am stabilit indicatorii statistici pe care urma sa-i difuzam. Am pornit de la datele provizorii ale Recensamântului Populatiei si Locuintelor (RPL runda 2021), am trecut prin toti indicatorii care descriu resursele de munca, nivelul de trai al populatiei (venituri, cheltuieli, câstiguri salariale, PIB per capita), pâna am ajuns la nivelul investitiilor straine directe, la nivel national si în profil regional. Am realizat grafice pe baza datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), tabele cu proiectiile realizate de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP), cu datele de la Banca Nationala a României (BNR) si harti pentru reprezentarea vizuala a acestora. Datele provizorii de la RPL runda 2021 arata ca regiunea Nord-Est este cea mai tânara din punct de vedere demografic, populatia având vârsta medie de 40,8 ani, vârsta medie pe tara fiind de 42,4 ani, iar cea mai îmbatrânita regiune este Sud-Vest Olteania unde vârsta medie a populatiei este de 43,7 ani. Toate judetele au pierdut populatie în ultimul deceniu, dar în regiunea de Nord-Est avem judetul Suceava în care populatia rezidenta a crescut cu 7,7 mii locuitori. În afara de Suceava, la nivel national, doar judetele Ilfov (+153,9 mii locuitori) si Bistrita-Nasaud (+9,8 mii locuitori) au câstigat populatie în perioada intercenzitara (2011-2021). Daca vârsta medie a populatiei regiunii Nord-Est este un atuu comparativ cu alte regiuni, nu la fel de bine se prezinta situatia privind nivelul de instruire absolvit. La nivel national, din totalul populatiei rezidente, 16- din locuitori au nivel superior. În regiunea de Nord-Est, doar judetul Iasi depaseste 16-, iar judetul Vaslui se situeaza pe locul 42 în ierarhia judetelor cu 7,2- populatie cu un nivel superior de educatie. De la structura populatiei rezidente pe niveluri de instruire am trecut la resursele de munca, care se refera la acea categorie de populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care îi permit sa desfasoare o munca utila în una din activitatile economiei nationale. Din categoria indicatorilor care descriu resursele de munca, am selectat rata somajului, rata de ocupare si numarul mediu de salariati pe regiuni. În continuare voi prezenta grafic doar rata de ocupare si rata somajului. Populatia ocupata cuprinde toate persoanele care au o ocupatie aducatoare de venit, pe care o exercita în mod obisnuit în una din activitatile economiei nationale, în baza unui contract de munca sau în mod independent (pe cont propriu) în scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata în natura etc. Rata de ocupare a resurselor de munca reprezinta raportul, exprimat procentual, dintre populatia ocupata civila si totalul resurselor de munca. Potrivit datelor INS, cea mai scazuta rata de ocupare este înregistrata în regiunea de Nord-Est (49,3-), iar cea mai ridicata este în regiunea Bucuresti-Ilfov (88,5-). Rata somajului reprezinta raportul, exprimat procentual, dintre numarul de someri înregistrati si populatia activa. Cel mai ridicat nivel al somajului se înregistreaza în regiunea Sud-Vest Oltenia (5,7-), urmat de regiunea Nord-Est (4,2-), nivelul cel mai scazut fiind înregistrat în regiunea Bucuresti-Ilfov (1-). Cel mai cunoscut indicator care descrie nivelul de trai (saracia sau excluziunea sociala) este rata saraciei relative (pragul de saracie) care se stabileste la nivelul de 60- din valoarea medianei veniturilor disponibile pe adult-echivalent. În anul 2021, pragul de saracie a fost de 14028 lei/ persoana pe un an de zile, ceea ce înseamna ca o persoana era în saracie daca avea un venit mai mic de 1170 lei pe luna. Potrivit datelor INS, în anul 2021, regiunea cu populatia cea mai saraca din tara a fost regiunea Nord-Est (35,6- ), urmata de doua regiuni care au aceeasi rata de saracie (30,5-) Sud-Est si Sud-Vest Oltenia. Nivelul de trai sau starea de saracie este descrisa si de indicatorul „veniturile toale medii lunare pe gospodarie” care cuprind ansamblul încasarilor banesti provenite din diferite surse de provenienta pentru care nu exista obligatia de restituire si veniturile în natura (evaluate în lei). Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2022, în termeni nominali, 6668 lei pe gospodarie si 2662 lei pe persoana. În regiunea Nord-Est se înregistreaza cel mai scazut nivel al veniturilor medii lunare pe o gospodarie (5458 lei/ gospodarie), ceea ce reprezinta 56- din veniturile medii lunare obtinute de o gospodarie din regiunea Bucuresti-Ilfov (9689 lei/ godspodarie). Acest indicator statistic confirma oarecum faptul ca regiunea Nord-Est este cea mai saraca din tara. În continuare, vom prezenta indicatorul dezvoltarii economice (PIB per capita) la nivel national, în profil regional si judetean. Potrivit CNSP, PIB-ul per capital la nivel national estimat pentru anul 2023 este de 16500 Euro/ locuitor, iar pentru regiunea de Nord-Est 10441 de Euro/ locuitor, ceea ce reprezinta în valori relative 63-. În regiunea Nord-Est conduce judetul Iasi cu 13326 Euro/ locuitor, ceea ce reprezinta 80,8- din PIB-ul per capita la nivel national. Judetul Vaslui este cel mai putin dezvoltat economic din regiune cu un 8270 Euro/ locuitor, care înseamna 45,6- fata de valoarea acestui indicator la nivel national. Proiectiile econometrice realizate de CNSP arata ca decalajul de dezvoltare dintre regiunea de Nord-Est fata de media nationala va ramâne neschimbat cel putin pâna în anul 2026. Astfel, nivelul PIB per capita din regiunea noastra nu va depasi 64- din nivelul national. Aceeasi situatie se va petrece si cu câstigurile salariale nete. Locuitorii regiunii Nord-Est vor câstiga în medie un salariu net lunar de circa 88,2- din nivelul salariului mediu net lunar la nivel national. Ultimele date furnizate de BNR arata ca volumul cel mai ridicat al investitiilor straine directe (ISD) a fost atras de regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov (sold la 31 decembrie 2021 în valoare de 62 694 milioane euro, reprezentând 62,5- din totalul soldului ISD), urmata de regiunea Centru (8 774 milioane euro, 8,7-) si de regiunea Vest (7 494 milioane euro, 7,5-). În contrast, cele mai scazute valori ale investitiilor straine se regasesc în regiunea Nord-Est (2 969 milioane euro) si în regiunea Sud-Est Oltenia (1 949 milioane euro). În finalul emisiunii realizate de Dan Radu si difuzata pe postul TVR Iasi (16 februarie 2023, ora 19), am concluzionat ca regiunea Nord-Est este cea mai saraca din tara, la concurenta cu regiunea Sud-Vest Oltenia. Din nefericire, proiectiile CNSP arata ca alocarile financiare prin programele guvernamentele, PNRR, POR si alte surse de finantare nu vor reduce decalajul socioeconomic dintre regiunea noastra fata de alte regiuni mai dezvoltate din tara, în perioada 2023-2026. Singura sansa de depasire pe termen mediu si lung a acestor disparitati regionale cronice o reprezinta realizarea celor doua autostrazi (A8 si A7), care vor interconecta pe cale rutiera nu numai regiunile istorice ale tarii (Moldova, Tara Româneasca si Transilvania), ci si regiunile din Republica Moldova si Ucraina cu regiunile dezvoltate ale Europei. În regiunea de Nord-Est, saracia se combate prin investitii masive, mai ales în infrastructura de transport! Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
