Iasul ar putea ajunge peste trei ani la un Produs Intern Brut (PIB) de 68,9 miliarde lei, de la 53,2 miliarde lei în 2023 (preturi curente), ceea ce înseamna o crestere economica de 29-, însa va ramâne în continuare cu mult sub alte regiuni ale tarii. PIB-ul prognozat pentru Iasi pentru anul 2026 reprezinta doar 65- din PIB-ul Clujului, care peste trei ani Comisia Nationala de Prognoza (CNP) anticipeaza ca ar putea sari pragul de 100 miliarde lei, si 74- din PIB-ul Timisului, în timp ce Capitala ar urma sa aiba o crestere economica în valoare absoluta de sapte ori mai mare în 2026 fata de cea a Iasului. De altfel, daca ne uitam peste estimarile incluse de CNP în Previziunile economice de toamna 2022, economia Iasului nu va recupera din decalaje în urmatorii trei ani încât sa ajunga macar printre primele cinci judete din punctul de vedere al PIB-ului, ci va bate pasul pe loc. Potrivit sursei citate, cele mai puternice economii în 2026 vor fi Bucuresti, cu un PIB de 493,1 miliarde lei, Cluj - 105,4 miliarde lei, Timis - 92,8 miliarde lei, Constanta - 75,6 miliarde si Brasov - 70,8 miliarde lei. Cu 68,9 miliarde lei, Iasul va fi tot pe locul 6 si în 2023. Asta nu ar trebui sa ne mire, spun economistii, în conditiile în care investitiile sunt considerate motorul cresterii economice, iar lipsa autostrazilor din regiunea noastra îi determina pe investitori sa aleaga zone din tara cu o infrastructura dezvoltata. „Prognoza nu aduce surprize: polii de crestere ramân aceiasi si sunt caracterizati prin concentrarea investitiilor atrase de infrastructura si disponibilitatea fortei de munca. Important este si efectul de cluster, adica investitii deja existente atrag si alte investitii asemanatoare”, explica prof. univ. dr. Cristian Popescu, prodecanul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iasi. PIB-ul total al României este prognozat la 1998,3 miliarde lei peste trei ani, ceea ce înseamna ca Iasul va reprezenta atunci aproape 3,5- din economia totala a tarii, însa aportul Bucurestiului va fi, în acelasi timp, un sfert din valoare. Dar, Capitala concentreaza o parte semnificativa a companiilor autohtone si straine, deopotriva, însa o parte dintre ele îsi desfasoara productia efectiva în alte judete, la fel si în cazul Clujului si Timisului. Spre exemplu, Lear Corporation, Continental Automotive România (industria auto) si Banca Transilvania sunt nume grele pe plan local, dar care nu au sediul social în Iasi, adica rezultatele financiare anuale nu sunt trecute în dreptul judetului nostru. Iasul va avea un PIB modest pe cap de locuitor Decalajul est-vest se poate vedea cel mai bine în datele PIB pe cap de locuitor, fiind unul dintre cei mai utilizati parametri pentru compararea nivelului de trai între regiuni/ tari diferite. Daca în judetul Iasi se anticipeaza pentru anul 2023 un PIB pe cap de locuitor de 13.326 euro, în Cluj va fi cu 42- mai mare, de 22.787 euro/capita, iar în Timis cu circa 35- mai mare, de 20.366 euro/capita. În Bucuresti este prognozat un PIB de 42.312 euro/capita pentru anul în curs, mai mare de aproximativ trei ori fata de cel al Iasului. Peste trei ani, însa, se vor adânci si mai mult disparitatile între judete. Astfel, în 2026 este prognozat un PIB/ capita de 16.585 euro în judetul Iasi, însa la Cluj ar putea ajunge la 28.408 euro/capita, iar în Timis la 25.426 euro/capita. Vârful de lance este tot Bucuresti, cu un PIB/capita de 52.518 euro în 2026. De altfel, judetul Iasi nu prinde loc nici printre primele 15 orase din tara în ceea ce priveste cresterea PIB pe cap de locuitor estimat de CNP pâna în 2026, dupa cum reiese din analiza datelor facuta de „Ziarul de Iasi”. Iasul (locul 19) va fi devansat de judete precum Braila (16.669 euro/capita), Bihor (16.919 de euro/capita), Dolj (16.992 euro/capita). Sansa Moldovei ar fi cresterea costurilor pentru investitori în vestul tarii Sa luam cazul Brailei: CNP estimeaza un PIB de 22,1 miliarde lei în 2026 (17,1 miliarde în 2023), de trei ori mai mic decât al Iasului, dar podul suspendat peste Dunare, al treilea cel mai mare din Europa, care ar trebui sa fie gata la sfârsitul acestui an, cât si proiectele drumurilor expres aflate în derulare sunt puncte forte care vor transforma orasul într-un potential pol logistic, spunea în urma cu ceva timp primarul Brailei, în emisiunea Investiti în România, realizata de ZF în parteneriat cu CEC Bank. Podul peste Dunare va face legatura între zona Galati – Braila cu Tulcea. Prof. univ. dr. Cristian Popescu: „Prognozele se realizeaza cu ajutorul unor modele statistice pe baza de trenduri. Adica evolutiile anterioare prezic ceea ce se va întâmpla în viitor. Economistii stiu ca dezvoltarea unor regiuni depinde foarte mult de nivelul investitiilor. Iar investitiile se concentreaza în functie de câtiva factori locali sau regionali importanti: forta de munca disponibila, costurile investitiei, distanta fata de pietele de desfacere si costurile de transport. Prin urmare, este normal ca cele mai multe investitii sa se orienteze în primul rând în jurul capitalei si în al doilea rând cât mai aproape de pietele din vestul Europei, adica pe granita de vest a României. Doar saturatia din aceste regiuni, care va conduce la cresterea costurilor, va redirectiona investitiile si spre alte zone. Vreau sa subliniez ca un rol foarte important îl are infrastructura de transport. Lipsa autostrazilor din nord-estul României va conduce în continuare la accentuarea decalajului de dezvoltare fata de regiunile care beneficiaza de autostrazi, în special fata de vest si nord-vest”, puncteaza economistul. Proiectiile detaliate pentru perioada 2022-2026, determinate luând în considerare si evolutiile din primele luni ale acestui an, vor fi publicate cu ocazia Prognozei de primavara, estimata pentru perioada aprilie - mai 2023.
