Solutiile digitale pot schimba radical modul în care sunt prestate serviciile de asistenta medicala si sanatate pentru pacienti, în conditiile unor costuri rezonabile pentru acestia. Digitalizarea serviciilor de sanatate contribuie la transferul de informatii si cunostinte între toate tarile membre UE, contribuind la generarea unei reactii rapide, coerente si unitare în prevenirea unor infectii, cum a fost si pandemia de COVID-19, pentru diagnostic si tratament medical de specialitate în patologii complexe. Recent, am participat la un focus group organizat de Fundatia „Alaturi de Voiˮ (ADV) România, în parteneriat cu Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice (COPAC) din România, cu scopul de a testa viabilitatea unei platforme digitale care îsi propune sa furnizeze servicii de sanatate mentala si bunastare în comunitate: evaluarea si monitorizarea starii de sanatate, consultatii psihiatrice, consiliere psihologica, dezvoltare personala, asistenta în situatii de criza, orientarea persoanelor catre servicii de bunastare personala (sport, fitness, managementul stresului, somn adecvat, alimentatie sanatoasa, cultivarea relatiilor pozitive si evitarea substantelor riscante) pe o raza de 5 km în jurul resedintei obisnuite. În acest context am discutat despre serviciile de medicina mobila, telemedicina, serviciile de sanatate în format digital. Prima chestiune discutata a fost despre accesul populatiei la tehnologia informatiei si comunicatiilor, în conditiile în care multe companii, organizatii, autoritati publice au dezvoltat platforme digitale pentru utilizatorii serviciilor (private, publice) pe care persoanele interesate le utilizeaza motivati fiind de rapiditatea comunicarii, economie de timp, comoditate. Conform Eurostat, în anul 2022, 91- dintre persoanele cu vârsta cuprinsa între 16 si 74 de ani din UE au folosit internetul, dintre care 75- au cumparat sau au comandat bunuri sau servicii pentru uz privat. Proportia cumparatorilor electronici a crescut de la 55- în 2012, la 75- în 2022, o crestere de 20 de puncte procentuale (pp). Între 2012 si 2022, cresterea utilizatorilor de internet pentru cumpararea de bunuri si servicii a fost spectaculoasa în Estonia (+47 pp), Ungaria (+43 pp), Cehia si România (+41 pp). Oficiul european de statistica mai arata ca, în anul 2022, 89- din gospodariile din România au avut acces la reteaua de internet de acasa, în crestere cu 13 puncte procentuale fata de anul 2017. O fi România una dintre cele mai sarace tari din UE (34,4- persoane în risc de saracie sau excluziune sociale cf. Eurostat 2022), dar acces la internet si smartphone-uri au pâna si copiii din cele mai napastuite sate. În aceste conditii, furnizarea sau accesarea serviciilor medicale „la distantaˮ nu mai constituie demult un impediment. Telemedicina a luat amploare mai ales în timpul pandemiei de COVID-19 ca alternativa la sistemul „clasicˮ de consultatii medicale, cu scopul de a asigura accesul pacientilor la asistenta medicala, în conditii de restrictii sanitare (distantare fizica, izolare, carantina). Pacientii au luat legatura cu medicii de familie prin telefon, e-mail, serviciile de mesagerie furnizate de retelele de socializare. Beneficiind de tehnologia informatiei si comunicatii se pot efectua consultatii medicale, se poate trimite dosarul (istoricul) medical al pacientului sau rezultatele unor analize de laborator, se pot reactualiza retete cu medicamentele necesare pentru rezolvarea unor afectiuni. Dupa sfârsitul pandemiei (declarat de Ministerul Sanatatii în martie 2022/ cf. OMS mai 2022), unii pacienti au continuat sa solicite consultatii/ asistenta medicala prin mijloacele de comunicare electronice. Deplasarea la cabinetele medicale (medicina de familie, ambulator sau din spitale) se impune atunci când problemele de sanatate nu se pot rezvolta doar prin simpla prescriere de medicamente sub forma retetelor medicale. Tinând cont de aceasta realitate, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) a anuntat ca, începând cu data de 1 iulie 2023, unele servicii de telemedicina (consultatiile la distanta), introduse în contextul pandemiei de COVID-19, vor fi prelungite printr-o serie de modificari aduse contractului-cadru de furnizare a serviciilor medicale catre populatia asigurata. Medicii vor putea oferi în continuare consultatii la distanta, decontate de CNAS, inclusiv prin mijloacele de comunicare electronica. Categoriile de afectiuni vizate de serviciile de telemedicina sunt bolile cu potential endemo-epidemic care necesita izolare si afectiunile cronice. „Medicul consemneaza consultatia medicala la distanta în registrul de consultatii si în fisa pacientului, dupa caz, cu indicarea mijlocului de comunicare utilizat si a intervalului orar în care aceasta a fost efectuata, si emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical, inclusiv reteta electronica on-line sau off-line pentru medicamente compensate. Aceste documente se transmit pacientului prin mijloace de comunicare electronica”, au precizat reprezentantii CNAS într-un comunicat de presa. În cazul consultatiilor la distanta acordate de medicii de specialitate din ambulatoriu, pacientii sunt exceptati de la obligatia prezentarii biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la alt medic de specialitate. Tot prin servicii de telemedicina vor fi acordate terapiile psihiatrice, în mod asemanator serviciilor diagnostice si terapeutice efectuate în cabinet. Interesant este ca, prin mijloacele de comunicare electronica, se vor furniza si deconta si „serviciile conexe actului medicalˮ furnizate de psihologii specializati în psihologie clinica, psihodiagnostic si psihoterapie, consilierr psihologica, precum si serviciile de psihopedagogie speciala - logopedie. Solutiile digitale de sanatate se refera la instrumente si servicii care utilizeaza tehnologiile informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru a îmbunatati prevenirea, diagnosticarea, tratamentul, monitorizarea si gestionarea problemelor de sanatate si a stilurilor de viata cu impact asupra sanatatii. Serviciile digitale de sanatate contribuie la cresterea accesibilitatii persoanelor/ pacientilor la asistenta medicala, mai ales a persoanelor cu nevoi de suport. O provocare privind dezvoltarea serviciilor digitale de sanatate este accesibilizarea acestora catre persoanele care provin din grupuri dezavantajate, marginalizate sau excluse social. INS arata ca internetul este accesat de rezidentii din România pentru urmatoarele scopuri: participarea la retele de socializare (80,7- dintre persoanele care au utilizat internetul în ultimele 3 luni), efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (73,1-) ṣi utilizarea mesageriei instant (65,9-), gasirea de informaṭii de bunuri sau servicii (57,6-), citirea online a site-urilor de ṣtiri (50,5-). Pentru cautarea informatiilor legate de starea de sanatate, asistenta medicala, inclusiv accesarea dosarului medical personal de la CNAS, românii sunt printre cei mai interesati europeni. Din contra, potrivit Eurostat, în anul 2022, circa 30- dintre rezidentii din România cu vârste între 16-74 de ani au cautat informatii medicale pe internet. Sa retinem totusi ca, pentru cetatenii din România, internetul este interesant mai ales pentru comunicare. De ce n-ar fi interesant si pentru comunicarea pentru serviciile de asistenta medicala, sanatate si bunastare personala? Digitalizarea serviciilor de sanatate preocupa Comisia Europeana înca din anul 2018. În documentul „O Europa pregatita pentru era digitala”, digitalizarea constituie una dintre cele sase prioritati politice ale CE pentru perioada 2019-2024. De la initiativele privind crearea unei piete unice digitale s-a ajuns la conturarea unei viziuni despre viitorul unei societati digitale în centrul careia sunt plasati cetatenii si nevoile acestora prin intermendiul serviciilor digitale. Sanatatea este unul dintre sectoarele incluse în aceasta agenda, având în vedere beneficiile potentiale pe care serviciile digitale le pot aduce cetatenilor în acest domeniu. Spre deosebire de telemedicina, serviciile digitale de sanatate sunt mult mai complexe, implica inteligenta artificiala (IA), cu stimulare Blockchain, baze mari de date (Big Data), algoritmi, machine learning si... interactiunea cu un „medic virtual”. Solutiile digitale pot schimba radical modul în care sunt prestate serviciile de asistenta medicala si sanatate pentru pacienti, în conditiile unor costuri rezonabile pentru acestia. Digitalizarea serviciilor de sanatate contribuie la transferul de informatii si cunostinte între toate tarile membre UE, contribuind la generarea unei reactii rapide, coerente si unitare în prevenirea unor infectii, cum a fost si pandemia de COVID-19, pentru diagnostic si tratament medical de specialitate în patologii complexe. Digitalizarea poate sprijini reforma sistemelor de sanatate si tranzitia lor catre noi modele de asistenta medicala, mai bine orientate spre nevoile pacientilor, în conditii de confort personal si costuri rezonabile. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
